Serviciile Turistice

Turismul – activitate specifică de servicii

Apartenenţa turismului în sfera terţiarului derivă din însuşi conţinutul activităţii, care ia forma unei suite de prestaţii cum ar fi: cele de organizare a călătoriei, de transport, de cazare, masă, divertisment, etc. Serviciile turistice se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta. Prin natura lor, serviciile turistice trebuie să asigure condiţii pentru refacerea capacităţii fizice a organismului , simultan cu petrecerea plăcuta a timpului liber.

Un alt argument în favoarea includerii turismului în categoria activităţilor prestatoare de servicii rezidă în chiar definirea produsului turistic, şi corespunzător, a ofertei. Astfel, programul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre resurse (patrimoniu) şi servicii oferite cumpărătorului; resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice (găzduire, alimentaţie, transport). Se desprinde de aici importanţa deosebită a serviciilor, faptul că în crearea şi individualizarea programelor turistice, accentul cade pe activităţi de prestaţii (servicii).

Serviciile de cazare

Serviciul de cazare vizează, prin conţinutul său, crearea condiţiilor şi confortului pentru adăpostirea şi odihnă călătorului. El este produsul a ceea ce se numeşte industria hotelieră, sector ce înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare.

Dimensiunile şi calitatea serviciilor de cazare hoteliera sunt dependente de :

- existenţa unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate din punctul de vedere al mărimii, tipologiei dotărilor, etc care sa ofere turiştilor condiţii optime şi care sa îndeplinească, după caz, şi alte funcţii;

- dotarea cu personal a mijloacelor de găzduire, de nivelul de calificare al lucrătorilor, de modul de organizare a muncii.

Industria hotelieră, considerată în cele mai multe ţări ca o activitate distinctivă a economiei, are ca domeniu de referinţă totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile de cazare în legătură cu primirea, sejurul şi plecarea călătorului.

Industria hotelieră, deşi nu priveşte în exclusivitate asigurarea necesarului de spaţii şi servicii de cazare pentru turişti, manifestă multa receptivitate faţă de nevoile acestora, evoluând în interdependenţă cu activitatea turistică.

Serviciile de cazare

O prima dimensiune a acestei relaţii este pusă în valoare de faptul ca peste 70% din existentul de spaţii de cazare se află amplasat în zone de interes turistic (litoral, munte, staţiuni balneare, centre urbane). În felul acesta, servirea turiştilor se înscrie tot mai frecvent ca funcţie-obiectiv a unităţii hoteliere. Pe de o parte, industria hotelieră se dezvoltă ca urmare a creşterii circulaţiei turistice, iar pe de altă parte, însăşi evoluţia turismului este determinată de existenţa unor spaţii de cazare, de nivelul lor de echipare, de calitatea şi varietatea serviciilor oferite.

Serviciile de cazare hotelieră reprezintă alături de cele de transport, alimentaţie şi agrement, una dintre prestaţiile de bază solicitate de turişti pe durata călătoriei sale şi totodată un factor important de stimulare a cererii turistice. Unitatea hotelieră îndeplineşte pentru turişti funcţia unui domiciliu temporar, turistul cheltuind mai mult de jumătate din totalul timpului de vacanţă în acest spaţiu (8-9 ore de odihnă pasivă, 2-3 ore odihnă activă, 1-2 ore timp pentru igiena corporală, schimbarea ţinutei, etc).

Printre principalele activităţi ce dau conţinut serviciului hotelier, se numără:

cazarea propriu-zisă şi serviciile complementare acesteia

alimentaţie şi servicii specifice asociate ei

activităţi cultural-artistice şi de agrement

servicii de informare şi de intermediere

activităţi comerciale

activităţi cu caracter special

Cazarea propriu-zisă şi serviciile complementare acesteia

Cazarea este funcţia principală a unităţii hoteliere, indiferent de mărimea, tipul, categoria de confort, gradul de dotare a acestora, etc; ea presupune existenţa unor spatii adecvate şi a dotărilor necesare asigurării odihnei şi igienei turistului.

Odihna turistului în spaţiile de cazare este condiţionată de amplasarea acestora, de insonorizarea construcţiei şi a instalaţiilor, de distribuţia şi izolarea camerelor în raport cu zonele de mare circulaţie (scări, lifturi, culoare de trecere, holuri de staţionare) din interiorul unităţii, de mişcarea personalului, de spaţiile alocate activităţilor recreativ - distractive.

Condiţiile de igienă sunt dependente de calitatea echipamentului sanitar, de buna funcţionare şi întreţinere a acestuia, de existenta obiectelor de inventar destinate igienei personale şi frecvenţa înlocuirii lor.

Pe lângă acestea, realizarea serviciilor de cazare vizează crearea condiţiilor pentru desfăşurarea unor relaţii sociale; este necesară existenţa unor spaţii special amenajate pentru primirea turiştilor, organizarea unor întâlniri cu prietenii sau de afaceri, derularea unor evenimente sau manifestări (simpozioane, mese rotunde, expoziţii).

Din categoria serviciilor hoteliere complementare , ce întregesc funcţia de cazare, se pot menţiona: primirea şi distribuirea mesajelor (corespondenta); păstrarea obiectelor de valoare; spălatul şi călcatul lenjeriei; curăţirea hainelor şi a încălţămintei; manipularea bagajelor; asigurarea parcării autoturismelor; schimb valutar.

Alimentaţie şi servicii specifice asociate ei

Serviciul de alimentaţie, deşi îndeplineşte o funcţie de bază, nu este obligatoriu prezent în toate unităţile de cazare. Acolo unde funcţionează, acest serviciu presupune existenţa tuturor acelor compartimente şi tipuri de prestaţii menite sa satisfacă, pentru toţi turiştii şi în orice moment, atât nevoia de hrană, cat şi pe cea de agrement .

Organizarea propriului serviciu de alimentaţie pune două categorii de probleme: de amplasare şi de funcţionare, în sensul ca acesta nu trebuie sa afecteze odihna turiştilor şi buna desfăşurare a celorlalte activităţi.

Ca urmare a tendinţei de integrare, care se manifestă în organizarea serviciilor turistice, asocierea între prestaţia hotelieră şi cea de alimentaţie este tot mai frecventă. Tot mai multe hoteluri dispun şi de spaţii de alimentaţie publică, dar în cazul în care hotelul nu dispune de unităţii proprii de alimentaţie publică este obligatoriu ca unitatea de cazare sa poată servi micul dejun în cameră.

În privinţa serviciilor complementare alimentaţiei propriu-zise, dintre cele uzuale fac parte: rezervările, servirea mesei în camera, organizarea unor mese festive.