Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I - Sistemul informaţional de marketing în conducerea activităţilor de prestări servicii turistice şi agroturistice 8
- 1.1. Definirea conceptului de sistem informaţional de marketing 8
- 1.1.2. Clasificare 11
- 1.1.3. Obiectivele sistemului informaţional 15
- 1.2. Componentele principale ale unui sistem informaţional de marketing 16
- 1.2.1. Resursele informaţionale 18
- 1.2.2. Fluxurile şi circuitele informaţionale 22
- 1.2.3. Procedurile şi mijloacele de tratare a informaţiei 22
- 1.2.4. Tipuri de fluxuri şi circuite informaţionale 23
- 1.3. Structura sistemului informaţional de marketing 24
- 1.4. Realizarea sistemului informaţional de marketing pe criterii de eficienţă economică 28
- 1.5. Rolul şi gradul de participare a conducerii unităţilor prestatoare de servicii turistice şi agroturistice la realizarea sistemului informaţional de marketing 32
- 1.5.1. Serviciul de consultanţă în activităţile de marketing din agricultură şi turismul rural românesc 40
- CAPITOLUL II - Model ipotetic de sistem informaţional de marketing într-o pensiune agroturistică 43
- 2.1. Principalele resurse necesare în proiectarea şi realizarea sistemului informaţional de marketing 43
- 2.2. Modelul de sistem informaţional de marketing într-o pensiune agroturistică 50
- 2.3. Transferul de informaţii în activitatea turistică şi agroturistică 72
- Pag
- CAPITOLUL III - Aspecte privind eficienţa economică a sistemelor informaţionale de marketing din turism şi agroturism 74
- 3.1. Modernizarea sistemelor informaţionale. Rolul managerilor în procesele de informatizare 81
- 3.2. Sisteme informaţionale computerizate 83
- 3.3. Direcţii strategice în informatizarea sistemelor informaţionale 84
- 3.3.1. Noi tendinţe în tehnologia informaţiei 85
- 3.3.2. Aspecte noi ale monitorizării sistemelor informaţionale 87
- CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 89
- BIBLIOGRAFIE 97
Extras din proiect
INTRODUCERE
După 1989, în România turismul a înregistrat o evoluţie descendentă, semnalându-se diminuări alarmante la majoritatea indicatorilor specifici din domeniu. În ultimii ani valorile acestor indicatori s-au stabilizat şi pe alocuri se înregistrează chiar uşoare creşteri. Unul dintre motive îl reprezintă dezvoltarea unei clase de mijloc, care are tendinţa de a cheltui sume ceva mai mari de bani pentru satisfacerea nevoilor de ordin superior (printre care şi cele legate de petrecerea timpului liber).
În funcţie de modul de organizare a sejurului, turiştii se împart în două mari categorii: cei care călătoresc pe cont propriu şi cei care apelează la serviciile unei agenţii specializate.
Din punct de vedere psiho-comportamental există diferenţe între cele două categorii. Cei care călătoresc pe cont propriu sunt cel mai adesea turişti cu experienţă, preţuiesc libertatea de mişcare, îşi fac singuri programul călătoriei, îşi asumă riscul întâmpinării unor situaţii neprevăzute. Aceştia se încadrează de regulă în categoria celor cu venituri medii sau superioare.
Turiştii care contactează agenţiile de turism preferă siguranţa conferită de acestea necunoscutului pe care îl presupune călătoria pe cont propriu. Sunt cel mai adesea persoane mai comode, se implică în organizarea călătoriei doar dacă este absolut necesar, se bazează pe programul conceput de agenţie, pe care o consideră în întregime răspunzătoare de buna desfăşurare a evenimentelor.
În cazul serviciilor, în general, şi în cazul celor turistice, în particular, promovarea verbală are un rol extrem de important, mai ales în cazul unei firme mici, care nu este pregătită să facă un efort financiar deosebit pentru a-şi face publicitate.
De asemenea, se practică pe scară largă tipărirea şi distribuirea de fluturaşi, pliante, cuprinzând diverse informaţii legate de oferta firmei, preţuri practicate, date de contact etc. Acestea sunt produse, în special, în perioadele de sezon (în perioada estivală, dar şi în preajma sărbătorilor de iarnă).
Anunţurile în presa scrisă reprezintă, de asemenea, o variantă, fiind o metodă de promovare relativ ieftină.
Publicitatea radio şi în special cea TV sunt scumpe şi în general sunt preferate de companiile de turism mari şi în perioadele de sezon.
Tranziţia spre economia de piaţă, proces aflat în plină derulare în România contemporană, a generat şi continuă să genereze schimbări substanţiale ale cadrului de desfăşurare a activităţii întreprinderilor. În condiţiile promovării ferme a liberei iniţiative şi a pluralismului formelor de proprietate - în cadrul cărora proprietatea privată ocupă o poziţie predominantă - în tot mai multe sectoare s-a produs o creştere constantă atât a numărului şi gradului de eterogenitate a întreprinderilor,cât şi a autonomiei acestora. De asemenea, piaţa pe care acţionează întreprinderile a înregistrat importante prefaceri sub aspectul volumului, structurii şi, mai ales, al mecanismului său de funcţionare.
Aplicarea şi funcţionarea marketingului în procesul de tranziţie sunt marcate de o serie de particularităţi ale cadrului în care acţionează întreprinzătorii, ale mediului actual deosebit de turbulent, ce generează un grad ridicat de risc.
În împrejurările actualului dinamism economico-social, încorporarea marketingului în întreaga activitate a agenţilor economici s-a dovedit a fi, astfel, cea mai realistă opţiune pentru conducerile întreprinderilor moderne ce acţionează în ţările cu economie de piaţă şi deopotrivă pentru cele din economiile aflate în tranziţia către acest tip de economie.
Contribuind la consolidarea întreprinderilor şi baza gestiunii economice şi a fluxului informaţiilor pe care le oferă piaţa, marketingul asigură creşterea producţiei şi satisfacerea crescândă a nevoilor consumatorilor, devenind un instrument indispensabil pentru orice unitate modernă, pentru perfecţionarea formelor de organizare şi de ridicare a rentabilităţii lor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemul Informational de Marketing.doc