Spații urbane - Istanbul

Omul, prin felul său de a se adapta mediului din care își trage începutul, are nevoie să cunoască. Predispus fiind spre influențe diferite prin ființa sa, el are privilegiul de a alege. Setea de frumos trebuie să fie eticheta, iar frumosul se naște din creație. Creația cultivă valori, iar valorile sunt podoaba sufletului. Plecând de la valori, am oprit la intersecția a ceea ce se numește diversitate etnică, culturală, spirituală și geografică. Istanbul, orașul care te lasă să te gândești la ceea ce înseamnă toleranța și să conștientizezi că ceea ce tu ai crezut că este o dogmă poate deveni o altă formă a frumosului.

Unicul oraș întins pe două continente e locul în care două lumi diferite și fascinante, Europa și Asia, se unesc. De la moscheile impunătoare, până la palatele opulente și croazierele pe Bosfor și Marmara, orașul iși spune de mii de ani povestea.

Într-un oraș atât de divers precum Istanbul, nu te vei plictisi niciodată. Moschei, bazaruri, plimbări cu barca pe Bosfor, zona asiatică, apusuri minunate, baclavale și oameni veseli.

Orașul important a fost succesiv capitala a trei mari imperii, Imperiul Roman, Imperiul Roman de Răsărit și Imperiul Otoman. Istanbulul care reunește într-o regiune unică construcții magnifice deosebite aparținând diferitelor civilizații a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO în 1985.

O parte a Istanbulului înconjurată de Halic (Cornul de Aur), strâmtoarea Bosfor și Marea Marmara se numește astăzi ”peninsula istorică”. Patru zone din această peninsulă: situl arheologic urban Sultanahmet, zona protejată Suleymaniye, zona protejată Zeyrek, Zidurile de Aparare Teodosiene au fost incluse pe lista Patrimoniului Mondial ca fiind ”Zone istorice ale Istanbulului”.

Situl arheologic urban Sultanahmet include Palatul Topkapi, Hagia Sophia, Hipodromul, biserica Sfânta Irina (Haghia Irini) și Moscheea Mica Hagia Sofia. Pot spune că acestea m-au impresionat cel mai mult în vizita mea la Istanbul.

Palatul - astăzi Muzeul - Topkapi din Istanbul a fost reședința sultanilor otomani timp de aproape 400 de ani, mai exact între 1465-1856. Astăzi, face parte din patrimoniul UNESCO, este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Turciei.

De-a lungul timpului, spre deosebire de palatele europene,Topkapi a suferit numeroase modificări sau extinderi făcute de diferiți sultani, cele mai multe fiind făcute în timpul domniei lui Suleyman Magnificul (1520-1566). O altă deosebire față de palatele din Europa este că Topkapi nu era o clădire propriu-zisă și un mini-oraș unde locuiau la un moment dat aproximativ 4000 de persoane printre care gardieni, slujnice, medici etc.

Transformat în muzeu cu nouă decenii în urmă, palatul se prezintă sub forma unui ansamblu arhitectural, alcătuit din grădini și curți, împrejmuite de câteva zeci de clădiri de mici dimensiuni, cu cel mult două niveluri, îndeplinind funcționalități diferite (conducerea afacerilor statului, depozitarea Tezaurului Imperial și a Relicvelor Sfinte ale Profetului Mohamed, păstrarea arhivelor imperiale, reședința sultanilor etc).

Arhitectura Palatului Topkapi este complet diferită de cea a palatelor europene. În timp ce la exterior cele mai multe dintre clădirile palatului se prezintă neatrăgător, decorațiunile interioare, extrem de elaborate, sunt de o frumusețe de-a dreptul copleșitoare.

Prima curte a palatului cuprinde zidurile exterioare ale complexului și clădirile din ansamblul lor. Această curte este încărcată de numeroase fântâni și este cunoscută pentru faptul că aici aveau loc de obicei execuțiile. În partea dreaptă a curții se găseau grajdurile imperiale ce puteau găzdui până la 1000 de cai, iar în stânga curții se află Hagia Irene, fostă biserică bizantină devenită depozit de arme, iar în prezent muzeu în cadrul palatului.