Speoturismul - Model de Valorificare a Resurselor Naturale

ARGUMENT

Lucrarea „Speoturismul - model de valorificare a resurselor naturale -” îşi propune să evideniţieze importanţa peşterilor în dezvoltarea turismului românesc.

Lucrarea de faţă este structurată în 3 capitole.

În primul capitol am realizat o scurtă introducere în aspectele teoretico-ştiinţifice ale noţiunii de peşteră. Totodată am urmărit definirea conceptului de speoturism, sublinierea importanţei speoturismului şi a ocrotirii peşterilor.

Următorul capitol intitulat „Noţiuni de speologie” prezintă modul de formare a peşterilor şi încearcă să facă o scurtă clasificare a peşterilor. Tot în acest capitol am prezentat Fig. 1 - Creaţie a naturii în

lumea subterană prin intermediul golurilor de Munţii Apuseni

forme, a cristalelor şi mineralelor precum şi a

vietăţilor cavernicole. În finalul acestui capitol am realizat o scurtă viziune asupra a ce poate însemna sfârşitul lumii subterane.

În cel de-al treilea capitol pe care l-am denumit „Peşterile – resursă importantă a turismului românesc” am realizat o succintă prezentare a celor mai importante peşteri de pe teritoriul ţării noastre, subliniind modul de formare al acestora concomitent cu o scurtă incursiune în câteva dintre acestea.

Spre finalul lucrării am realizat un scurt traseu turistic denumit „Peşteri în Apuseni” în cadrul căruia am prezentat pe parcursul a 5 zile, principalele atracţii speoturistice ale zonei Apusenilor.

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN SPEOTURSIM

1.1. DEFINIŢIE ŞI IMPORTANŢĂ

1.2. PEŞTERILE ŞI OCROTIREA LOR

INTRODUCERE ÎN SPEOTURISM

1.1. Definiţie şi importanţă

Speoturismul poate fi definit ca o formă de turism, practicat în scopul vizitării unor monumente ale naturii – şi anume peşterile – într-o formă organizată, în scopuri ştiinţifice şi/sau agrementale. Peştera reprezintă orice lipsă de materie din scoarţa pământului, ea este o cavitate, o scorbură naturală subterană, adâncă şi mare formată prin dizolvarea unor roci solubile de către apele de infiltraţie. De-a lungul anilor, foarte multe peşteri au fost numite rezervaţii speologice, geologice (naturale). Rezervaţiile naturale sunt acele teritorii ocrotite prin lege pe care nu se pot face transformări, deoarece în cuprinsul lor se găsesc plante, animale, minereuri sau formaţiuni geologice rare, care prezintă importanţă din punct de vedere ştiinţific.

Este uşor de înteles, atracţia pe care a exercitat-o întotdeauna peisajul carstic, şi o exercită mai ales acum asupra unei umanităţi prea tehnicizate, prea raţionale, în căutare de frumuseţi primordiale şi senzaţii neîntinate de mâna omului. Aşa se explică de ce peisajele carstice se bucură de favoarea marelui public fiind printre cele mai căutate obiective turistice.

Componenta economică cea mai importantă a carstului este, astfel, valorificarea sa turistică. Exploatarea turistică are grade foarte variate, mergând de la simple amenajări menite să înlesnească doar o plimbare până la adevaratele întreprinderi ce pun la dispoziţia vizitatorilor cele mai sofisticate mijloace de delectare.