Statiunea Vatra Dornei

Imagine preview
(4/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Statiunea Vatra Dornei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Busuioc Marian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Cap I. Consideratii generale
1.1. Pozitia geografica, accesibilitate, infrastructura;
1.2. Cadrul natural;
1.3. Cadrul socio- economic: populatia.
Cap II. Analiza potentialului turistic
2.1. Apele minerale
2.2. Bioclimatul zonei
2.3 Alte resusrse turistice
Cap III. Stadiul actual de valorificare
3.1 Forme de turism practicabile
3.2 Structurile turistice (de primire, agrement, alimentatie)
3.3 Circulatia turistica
Cap IV. Propuneri privind modernizarea si dezvoltarea turismului in statiunea Vatra Dornei.
4.1 Promovarea turismului
4.2 Strategia dezvoltarii turismului

Extras din document

I Consideratii generale

1.1. Pozitie geografica: Situata in nordul Romaniei, in zona estica a depresiunii intramontane Dorna, înconjurata de masivi muntosi ce ating pana la 2100m (masivul Caliman), la o distanta de 40 km de Câmpulung Moldovenesc, 110 km de Suceava si 83 km de Bistrita. Statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei, statiune de cura si odihna de interes national, cu functionalitate permanenta este situata la altitudinea de circa 800m si este inconjurata de paduri bogate de conifere si foioase, ce se extind pe masivele: Giumalau, Rarau, Bistritei, Caliman, Bargau, Suhard.

Accesibilitate: Rutier: Bucuresti - Focsani pe E 2, Focsani - Bacau - Piatra Neamt - Poiana Teiului pe DN 15 si Poiana Teiului - Brosteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucuresti - Focsani - Falticeni - Suceava pe E 20 si Suceava - Câmpulng Moldovenesc - Vatra Dornei pe DN 17;

Feroviar: Gara Vatra Dornei pe linia Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei.

Infrastructura:

Surse de energie - Sursa principala de energie este apa. Orasul Vatra Dornei este centrul de exploatare a centralelor hidroelectrice. Centrala are turbine si generatoare ce produc energie de 0,4 Kv si prin transformare se ridica la 20 kv. Aceasta putere este injectata in SEN (sistemul energetic national). In Tara Dornelor sunt construite 15 microhidrocentrale care functioneaza in acelasi principiu, de pana la 200 Kv. Cele mai numeroase microhidrocentrale se gasesc in bazinul hidrografic al paraului Neagra (Calimani): Neagra I si II, Gura Haiti I si II (sub 2 Mw), Lucaciu (Paraul cu pesti), Saru Dornei I si II. Mai sunt hidrocentrale la Panaci-Bucinis, Darmoxa-Sihastrie, Barnar I, II si III si pe Dorna la Dornisoara. Ca perspective, este intrarea in functiune a centralei de la Todireni. Se pot amenaja toate paraiele repezi de munte: Negrisoara, Bancu, Tesna, Omu, Rusaia etc. Poate fi valorificat in continuare paraul Bucinis. Toate microhidrocentralele trebuie acceptate de Silvicultura si Ministerul Mediului. La Carlibaba sunt ape bune pentru producera energiei pe Carlibaba, Tibau, Dadu si Iodu. Neagra Brostenilor are un debit constant si poate fi poate fi folosita tot timpul anului. Poluarea apelor de la MHC este foarte putina, doar viata pestilor este pusa in pericol acolo unde trecerea apelor se face prin rotor.

Probleme de aprovizionare cu apa potabila Alimentarea cu apa a orasului Vatra Dornei se face din raul Dorna dar si din izvoarele subterane (fantani) care se gasesc raspandite in zona, peste tot, aproape fiecare gospodarie are fantana sau izvor propriu. Comunele Iacobeni, Neagra Sarului, Carlibaba, Poiana Stampei au bazine de apa care alimenteaza populatia cu apa potabila, tratata in prealabil pentru dezinfectie. Cea mai buna apa potabila este de la Moara Dracului (Secu) care alimenteaza Dorna Candrenilor si cartierul Rosu - Vatra Dornei.

Pe raul Dorna este construit un baraj pentru acumularea apei care apoi este captata in statie pentru decantare si tratata pentru dezinfectie cu clor. Cel mai des poluant intalnit este sulfatul de aluminiu si mal in cantitati mari, cand ploua mai mult (luna mai, iunie, iulie). Sunt puse si filtre pentru filtrare apei. Apoi, apa este transportata pe dealul Runc unde sunt bazine si pompe pentru alimentarea orasului cu apa potabila, tratata in prealabil cu clor. Aprovizionarea cu apa de la Moara Dracului dateaza din anul 1938 si are calitati apropiate de apele plate (foarte curate, fara amoniac) iar atunci cand este seceta, amoniacul se apropie de zero. Aceasta este sursa subterana de apa potabila pentru Vatra Dornei. Sursa de suprafata a apei potabile de la barajul Rosu, dupa ce trece prin bazinul tampon, se face dezinfectia apei cu clor gazos, timpul de contact este de 30 minute, iar apoi prin pompe RDN, cu un debit de 280 m3/h, ajunge in bazinele de pe Dealul Runc iar de aici prin cadere libera la consumator. Pentru Curatirea apei care iese din orasul Vatra Dornei, pe Bistrita s-a construit o statie de epurare care curata apa uzata din canalizarea orasului. La intrarea in statie sunt amplasate porti si gratare, filtre care retin partile grosiere - denisipare prin decantorul primar care prezinta partea mecanica. Decantorul primar are bazine de aerare-aeratoare. Elicele pentru oxigenare apei formeaza partea biologica. O alta parte este formata de decantorul secundar care prin actiunea microorganismelor consuma substantele organice din namol ramanand doar partea minerala. Namolul este evacuat si folosit la paturi pentru uscare iar o alta parte pentru hrana organismelor. Sursele de poluare a apei sunt exploatare din Calimani si statia de preparare Iacobeni. Ambele insa au mini-statii de epurare.

Echipare sanitara

Canalizarea in orasul Vatra Dornei este formata dintr-un sistem mixt, prin doua conectoare centrale apa menajera fiind condusa la statia de epurare cu un debit de 85 l/s , apoi este deversata in raul Bistrita. Sistemul de canalizare functioneza bine. Un aspect negativ il reprezinta resturile menajere (coji de cartofi, oua, ceapa etc.) care se vad in gratarele care acopera aceste canale si care dau aspect neplacut orasului. Echipa de salubrizare intervine in fiecare zi.

Se matura strazile principale ale orasului in fiecare seara, se stropesc strazile in fiecare zi. Gunoiul se colecteaza in containere speciale care sunt amplasate in locuri speciale, in apropierea locuintelor. Sunt ridicate de 2-3 ori pe saptamana si sunt transportate la rampa de gunoi. Deoarece nu sunt prevazute cu capac si nu sunt golite ori de cate ori este necesar acestea reprezinta surse de poluare a aerului. Se recomanda golirea containerelor ori de cate ori este necesar si acoperirea lor cu capac.

Rampa de gunoi, care este la 5 km de Vatra Dornei in aval pe malul Bistritei, este o alta sursa de poluare a aerului dar si a apei Bistritei. Gunoaiele nu sunt arse in totalitate iar resturile care putrezesc aduna tot felul de caini si pisici vagaboande care transporta resturile menajere in alta parte decat rampa de gunoi. Aceste containere ar trebui compartimentate pentru maculatura, resturi menajere, fier vechi, bucati de lemn iar locuitorii orasului sa foloseasca civilizat cosurile de gunoi, gunoiul sa nu mai fie aruncat pe strazi sau in apele Dornei sau Bistritei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Statiunea Vatra Dornei.doc

Alte informatii

Acest proiect a fost prezentat in cadrul faculatii de Economia Turismului si reprezinta o analiza a statiunii de interes national Vatra Dornei.