Strategia de Dezvoltare a Municipiului Iasi

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Strategia de Dezvoltare a Municipiului Iasi.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ioana Burdea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

Agenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată şi adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, ca instrument de promovare a dezvoltării durabile. AL21 promovează şi caută să stabilească un echilibru sensibil între creşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului. Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om şi natură şi pledează pentru solidaritatea între generaţii ca singura opţiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din România promovează activ dezvoltarea durabilă prin asistenţa acordată în cadrul proiectului său de construire a capacităţilor locale de implementare a Agendei Locale 21 în România. Proiectul este actualmente implementat în nouă oraşe-pilot, sub coordonarea Centrului Naţional pentru

Dezvoltare Durabilă.

1. Introducere

Oraşul Iaşi s-a dezvoltat încă înainte de formarea ţării Moldovei, datorită potenţialului său strategic. Nu întâmplător acest loc a devenit cel mai important popas pentru neguţătorii care făceau comerţ între Marea Baltică şi Marea Neagră, respectiv Constantinopol, şi pentru aceia ce susţineau legături comerciale între Transilvania mai dezvoltată şi Hanatul Tătărăsc. Practic, acestui avantaj geopolitic datorăm dezvoltarea oraşului şi stabilirea capitalei Moldovei la Iaşi. Chiar dacă, după Unire, Iaşiul şi-a pierdut din importanţă, el şi-a păstrat vocaţia internaţională, fiind, în perioada interbelică un oraş cosmopolit cu trei consulate şi 38 de bănci la o populaţie de nici 100.000 de locuitori, a cărui principală caracteristică era excelenţa şi diversitatea serviciilor şi calitatea spaţiului urban armonios relaţionat cu cel natural. În perioada comunistă, deşi dezvoltarea industrială a Iaşului s-a făcut prin negarea excesivă a structurilor tradiţionale, şi a principiilor de eficienţă, a propulsat totuşi oraşul pe poziţia de cel mai important centru urban al ţării, după Bucureşti. Astăzi oraşul are avantajul relativ al unei localizări strategice la nivel european, greu de valorificat datorită slabelor legături de transport spre centrul Europei.

I.1. STAREA DE FAPT

I.1.1. Mediul natural

I.1.1.1. Elemente specifice ale cadrului natural

Municipiul Iaşi se află în centrul Moldovei ,într-un peisaj colinar specific ce conferă oraşului o personalitate proprie a peisajului urban. În acelaşi timp, zona prezintă riscuri naturale majore legate de seismicitate şi stabilitatea versanţilor. Municipiul dispune de rezervaţii naturale, parcuri dendrologice, perimetre forestiere cu rol de protecţie şi agrement, păduri şi spaţii verzi insuficient întreţinute şi extinse şi împrejurimi pitoreşti care îi cresc gradul de atractivitate.

I.1.1.2. Situaţia fondului funciar în municipiul Iaşi

Suprafaţa administrativă a municipiului Iaşi este 9.527 ha din care terenuri agricole 3.979 ha (41,7% din suprafaţa totală) şi terenuri neagricole 5.548 ha (58,3% din suprafaţa totală). Datorită limitărilor naturale şi artificiale cât şi a densităţii de locuitori pe kmp; rezervele de terenuri nu pot asigura dezvoltarea oraşului pe termen lung. Statutul juridic al acestor terenuri nu este încă finalizat, punerile în posesie făcându-se de regulă prin fărâmiţarea dezordonată a

parcelelor mari construibile.

I.1.1.3. Apa

Sursele de alimentare cu apă ale municipiul Iaşi sunt: ape de suprafaţă (râul Prut), ape subterane (Timişeşti) şi surse locale, cu un total de cca. 3500 l/s care asigură nevoile de dezvoltare pe termen mediu ale oraşului. Consumul specific de apă pe cap de locuitor

este de 245 l/zi şi este grevat de pierderile importante din reţea, datorate infrastructurii învechite. Consumul specific de apă din municipiul Iaşi este încă ridicat comparativ cu consumurile similare din unele oraşe ale Europei, cum ar fi de exemplu: Ljubliana -

195l/loc, Bruxelles - 160l/loc, Cracovia -135l/loc. Calitatea apei potabile este dependentă de păstrarea calităţii mediului în bazinul Prutului din amonte de Iaşi. Municipiul Iaşi este traversat de râurile Bahlui şi Nicolina, râuri relativ poluate, care, deşi au albiile minore regularizate, nu sunt integrate în peisajul urban prin amenajări specifice. Acumulările de apă au o importanţă specială. Acumularea Chiriţa este importantă deoarece aici se tranzitează o parte din apa râului Prut în vederea folosirii ulterioare în scop potabil şi industrial de către

oraşul Iaşi. Acumulările Ciric , salba de lacuri Dorobanţi-Aroneanu-Ciric I, II, III, reprezintă ape de suprafaţă care se în cadrează în categoria a III-a de calitate a apelor de suprafaţă. Parametrii microbiologici nu permit utilizarea acumulărilor pentru îmbăiere, deşi întreg sistemul de lacuri constituie una din zonele de agrement tradiţionale ale oraşului.

În Iaşi există o diversitate de ape medicinale şi de tratament :

- apele de la Nicolina, care au proprietăţi balneare insuficient exploatate;

- ape freatice care au fost utilizate în trecut ca ape medicinale (de ex. în zona Breazu);

- în prezent se exploatează un izvor de apă oligominerală, hidrogen carbonatat, magnezian

calcică, în zona Grădinii Botanice, cantitatea îmbuteliată fiind de circa 50.000 l/zi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Strategia de Dezvoltare a Municipiului Iasi.doc