Strategia de dezvoltare a regiunii Sud Muntenia

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Strategia de dezvoltare a regiunii Sud Muntenia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 35 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea generală a regiunii Sud Muntenia ...3
Capitolul 2. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia .6
Capitolul 3. Dezvoltarea serviciilor de consultanță pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din Regiunea Sud Muntenia ...17
Capitolul 4. Promovarea potențialului turistic în Regiunea de Sud .26
Capitolul 5. Analiza SWOT .33
Bibliografia ..35

Extras din document

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Sud este situată în partea de sud a României, având o suprafață de 34.453 km2 (14.45 % din suprafața României), corespunzătoare județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecinează cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanța formelor de relief de joasă altitudine: câmpii și lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% și doar 9,5 % munți.

Populația totală a celor șapte județe componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populația României. Densitatea populației este de 96,6 loc/km2 , valoare superioară mediei pe țară (90,7 loc/km2 ). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe țară, explicabil prin faptul că, exceptând județul Prahova, majoritatea populației trăiește în mediul rural.

Regiunea Sud are o rețea de localități alcătuită din 48 de orașe (din care 16 municipii), 517 comune și 2018 de sate. Cele mai multe orașe (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructură deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale. Numai 2 orașe au peste 100.000 de locuitori (Ploiești și Pitești). Distribuția teritorială arată o concentrare mai mare a orașelor în județul Prahova (14) și mai redusă în Giurgiu.

Tab. 1 Organizarea administrativ teritoriala a Regiunii Sud Muntenia la 31 dec. 2011

Forța de muncă și migrația

Ponderea populației ocupate era, în 2005, de 35,7% din populația regiunii, sub media pe țară (38,8%), valorile cele mai ridicate înregistrându-se în Argeș (39%) și Teleorman (37,7%), în celelalte județe valorile fiind cuprinse între 31 și 37%.

Gradul de ocupare a populației pe sectoare de activitate, la nivel regional, indică o pondere ridicată, dar în descreștere, a populației ocupate în agricultură (39,7%) și o pondere relativ scăzută a celei ocupate în industrie (23,7%) și servicii (36,6%). Județele sudice ale Regiunii sunt preponderent agricole, cu o pondere ridicată a populației ocupate în agricultură: Teleorman, Giurgiu (59,4 % și 57,5%), Călărași (51,5%). Județele Prahova și Argeș se caracterizează printr-o pondere ridicată a populației ocupate în industrie și servicii.

În cea ce privește rata șomajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 7,4% la nivelul regiunii, evidențiindu-se aceeași diferențiere între sudul și nordul regiunii, cele mai ridicate rate ale șomajului înregistrându-se în județele Ialomița (12,1%) și Călărași (9%), iar cele mai reduse în județele Argeș (5,2%) și Giurgiu (5,6%). Lipsa locurilor de muncă în zonele rurale determină o masivă plecare către București și migrația tinerilor către Europa de Vest, astfel încât satele și orașele mici se depopulează.

Economia regională

În 2014, Regiunea Sud înregistra o valoare a PIB de 2.447 euro/locuitor, situată sub media pe țară (2932,8 euro/locuitor), la nivel județean, cele mai mari valori înregistrându-se în județele Argeș - 3071 euro/locuitor și Prahova - 2696,9 euro/locuitor, iar cea mai redusă în Călărași - 1748,2 euro/locuitor. Trăsătura esențială a Regiunii Sud este reprezentată de împărțirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice și socio-economice diferite.

Partea de nord a Regiunii (județele Argeș, Dîmbovița și Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare,Prahova deținând locul 1 pe țară în ceea ce privește producția industrială. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităților industriale, care a generat o rată ridicată a șomajului. Închiderea unor unități industriale în zonele monoindustriale a determinat apariția unor grave probleme economice și sociale, în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlați, Costești și Câmpulung-Muscel.

Partea sudică a Regiunii (județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Teleorman) este o zonă tradițional subdezvoltată, reprezentând al doilea buzunar de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizează prin preponderența populației ocupate în agricultură. De altfel, suprafața județelor componente este reprezentată în întregime de câmpie. În anii ‘70, întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare industrială artificială. În prezent, suportă impactul sever al procesului de tranziție spre economia de piață, prin închiderea majorității unităților industriale reprezentative. Această situație caracterizează toate reședințele de județ, precum și arealele adiacente ale orașelor Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Slobozia și Fetești.

Infrastructura

Transport

Regiunea dispune de o rețea de drumuri publice europene, naționale și județene cu o lungime de 12.000 km (15 % din totalul național) și o rețea feroviară de 1225 km (11,4% din rețeaua națională). Dunărea, arteră fluvială europeană, înlesnește legăturile acestei regiuni cu principalele orașe din bazinul său hidrografic.

În ceea ce privește transportul rutier, regiunea beneficiază de o bună deschidere internă și internațională, asigurată de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 și E60) și de autostrăzile A1 (București - Pitești) și A2 (București - Constanța, aflată parțial în exploatare), însă doar 29,2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate. La nivel județean, cele mai ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se înregistrează în județele sudice: Călărași (40%) Teleorman (39,1%). Procentele ridicate din aceste județe se datorează ponderii mai mari pe care le au drumurile naționale în totalul drumurilor publice, în sudul regiunii (peste 23%), comparativ cu nordul acesteia (sub 20%). Mai precis, în județele nordice (Argeș, Dâmbovița și Prahova), pe lângă drumurile naționale care traversează județele, există o rețea mai densă de drumuri județene și comunale (de regulă mai puțin modernizate decât cele naționale), comparativ cu sudul regiunii. Această explicație este sprijinită de densitatea mai ridicată a drumurilor publice înregistrată în județul Argeș - peste 44 km/100kmp, față de cea din județele sudice - sub 27 km/100kmp.

Regiunea dispune de o rețea dezvoltată de transport feroviar, teritoriul acesteia fiind străbătut de magistralele feroviare I (București-Timișoara), II, III, IV, V si VI (traseu comun până la Ploiești), VII (București-Galați), VIII (București-Constanța) și IX (București-Giurgiu). Regiunea Sud beneficiază și de avantajul oferit de principala arteră fluvială de navigație europeană, Dunărea, însă puțin folosită ca urmare a reducerii capacităților industriale ale orașelor porturi și lipsei transportului naval de călători.

Fisiere in arhiva (1):

  • Strategia de dezvoltare a regiunii Sud Muntenia.docx

Bibliografie

1) Băltăretu , A.,Evoluții si tendințe in turismul internațional, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006.
2) Buchley, R.,Adventure Tourism, Editura CABI, Wallingford, UK, 2006. 3) Cristureanu C., Economia și politica turismului international , Editura Casa Editorială Pentru Turism si Cultură Abeona, București, 1992.
4) Dinu M., Geografia Turismului, Editura Universitară, Bucuresti, 2005.
5) Holloway, J., Ch,The Business of Tourism, Editura Pitman Publishing, London, 1994.
6) Honey, M., Ecotourism and Sustainable Development: Who Owns Paradise?, Editura Island Press, Washington DC., 2008.
7) Istrate, I., Brad, F., Rosu, A.G, Economia Turismului și Mediul Înconjurător , Editura Economică, Bucuresti, 1996.
8) Minciu, R., Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2004.
9) Snak, O., Neacsu, N., Baron, P., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001. 10) Teiusanu, I.,Geografia turismului, Editura Academiei, Bucuresti, 2008.
11) Witt, St., F. (coord.), The Management of International Tourism, Editura Unwin Hyman Ltd., London, 1991.
12) regio.adrmuntenia.ro
13) romaniainterbelica.memoria.ro
14) statistici.insse.ro
15) www.adrmuntenia.ro
16) www.calarasi.ro
17) www.cjarges.ro
18) www.comune.ro
19) www.dambovita.insse.ro
20) www.prahova.insse.ro