Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 53 în total
Cuvinte : 20825
Mărime: 96.59KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: N.Nicolae

Extras din document

România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu cu cele mai variate şi pitoreşti forme de relief: mare, fluviu, delta, munţi, dealuri şi podişuri, câmpii şi lunci, o ţară cu bogăţii şi frumuseţi, o ţară cu o civilizaţie multimilenară, cu un patrimoniu istoric şi cultural considerabil, o ţară unică prin farmecul şi ospitalitatea locuitorilor săi, denumită de marele scriitor român Alexandru Vlahuţă "România pitorească" în una din operele sale, care poartă chiar acest nume. Fiind aşezată geografic în zona sud-estică a Europei, frumoasa şi bogata Românie a fost deopotrivă admirată si râvnită.

Pe plan internaţional, turismul pentru întreţinere şi repunere în formă este înteles ca o noţiune superioară, pentru o ofertă de servicii ce înglobează atât domeniul turismului balnear cât şi turismul recreativ, de odihnă.

a) În ceea ce priveste turismul balnear, pe piaţa europeană se constată noi tendinţe:

• o îndepărtare de cura medicală tradiţională, către servicii ce vizează menţinerea sănătăţii, fitness şi întreţinerea frumuseţii;

• includerea în profilul staţiunilor a serviciilor de sănătate „nebalneare”, foarte scumpe în alte tări, cum ar fi tratamentele stomatologice, tratamentele cosmetice etc.;

• specializarea unor staţiuni pentru cura recuperatorie şi profilaxie pe segmentele copii şi sportivi.

b) În privinţa turismului recreativ, asociat acum, în mod obligatoriu turismului balnear, constatăm schimbări importante în preferinţele populaţiei, astfel:

• se doreste combinarea activităţilor „cu specific balnear” cu plimbări în natură, scurte drumeţii montane, cure de miscare şi activităţi sportive, plajă, baie, înot etc. ;

• sunt foarte căutate atât ştrandurile termale în aer liber, piscinele acoperite, saunele, terenurile de sport, dar şi spaţiile amenajate pentru picnic, bowling, discotecile, sălile de spectacol, cazinourile, etc.

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND TURISMUL BALNEAR

Apariţia turismului se pierde în negura timpurilor şi este greu de stabilit o dată certă a detaşării sale ca activitate distinctă, deoarece unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri.

De-a lungul anilor, conţinutul noţiunii de turism s-a modificat şi s-a îmbunătăţit continuu. În prezent, după ce a cunoscut o multitudine de definiţii, putem spune că: ,,turismul se referă la activităţile desfăşurate de persoane, pe durata călătoriilor şi sejururilor, în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni), cu scop de loisir (recreere, odihnă), pentru afaceri sau alte motive”.(OMT)

Deoarece turismul are ca scop satisfacerea anumitor necesităţi de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. şi urmăreşte satisfacerea nevoilor de consum turistic, s-au delimitat diferite clasificări ale formelor de turism practicate. Printre aceste forme de turism de o mare importanţă şi care ne interesează în lucrarea de faţă este turismul balnear.

Această formă de turism, turismul balnear, apare ca formă de întreţinere şi refacere a sănătăţii, fiind asociat cu odihna şi agrementul dirijate medical. Este unul dintre cele mai vechi şi mai constante forme ale activităţi turistice, ce se derulează pe tot parcursul anului; presupune o durată lungă a sejururilor cu posibilitatea de a se repeta consumul turistic specific de mai multe ori pe an, cu o clientelă relativ stabilă.

Relaţia turism balnear – turism de sănătate

Încă din cea mai îndepărtată antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seamă în arsenalul terapeutic atât al medicinilor savante, cât şi a celor tradiţionale. Cu toate acestea scurgerea vremurilor şi progresul tehnologic din domeniul ştiinţelor medicale nu au reuşit să diminueze însemnătatea balneoterapiei. Se poate spune chiar că acest mod de tratament s-a perfecţionat, s-a nuanţat cu indicaţii şi contraindicaţii precise, s-a îmbogăţit cu proceduri noi şi şi-a câştigat o fundamentare ştiinţifică.

Balneoterapia se află într-o relaţie strânsă cu medicina, lucru evidenţiat încă din vremea dacilor. Medicina lor era practicată de preoţi şi dispunea de cunoştinţe de botanică farmaceutică primitivă, însă ei foloseau în scop terapeutic şi efectele vindecătoare ale apelor minerale termale. După cucerirea Daciei de către romani, în paralel cu medicina sacerdotală, s-a practicat şi o medicină laică. Romanii au exploatat intens izvoarele minerale, fapt atestat de multe mărturii. Astfel: denumirea Germisara (staţiunea Geoagiu de azi), cuvânt compus traco-dac, semnifică „izvoare calde”, folosirea organizată în scop medical, a apelor minerale în cadrul unor aşezări moderne ce şi-au menţinut notorietatea până în zilele noastre ca Herculane, Geoagiu, etc.

Astăzi, balneoterpia a devenit o specialitate medicală de seamă, implicată în procesul de ameliorare a sănătăţii publice, cu posibilităţi profilactice şi recuperatorii, dar şi o ramură a turismului cu un rol important în economia naţională. Cura balneară a devenit o parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătăţii, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe. Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi în prezent, pe de o parte, remedii cu valoare deosebită în unele situaţii fiind indispensabili, de neînlocuit în realizarea unor efecte profilactice sau terapeutice şi de recuperare, pe de altă parte, drept o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Un argument în acest sens este preocuparea din ultimii ani ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S) pentru utilizarea şi valorificarea factorilor terapeutici naturali.

Prin conţinutul lor metodologic bogat, prin obiectivele largi abordate, curele balneoclimaterice, se adresează unor categorii diverse ale populaţiei.

Pentru majoritatea oamenilor, cura în staţiunile balneoclimaterice devine o necesitate, o modalitate de valorificare optimă a concediului de odihnă anual sau a vacanţelor. Cura balneară se adresează atât oamenilor bolnavi, cât şi celor sănătoşi. Pentru oamenii sănătoşi de orice etate, curele în staţiunile balneare reprezintă o modalitate de a stabili contacte sistematice cu medii naturale protejate, în scopul optimizării unor funcţii de bază ale organismului (de termoreglare imunologică, metabolice, capacitatea de efort fizic).

În condiţiile de viaţă oferite de societate modernă, industrializată şi urbanizată, alături de bolile cronice degenerative au crescut în importanţă, în tabloul morbidităţii, bolile de nutriţie, precum şi afecţiunile şi stările determinate de reducerea capacităţii de efort, datorate micşorării cantităţii de mişcare. Pentru numeroase persoane, vacanţele în staţiunile de recreere constituie o plăcută şi luxoasă relaxare. Pentru alţii, curele de ape minerale, mofetele (surse naturale de dioxid de carbon), precum şi băile de noroi constituie componentele unui tratament complex al diverselor afecţiuni.

Preview document

Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 1
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 2
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 3
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 4
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 5
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 6
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 7
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 8
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 9
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 10
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 11
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 12
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 13
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 14
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 15
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 16
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 17
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 18
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 19
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 20
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 21
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 22
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 23
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 24
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 25
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 26
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 27
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 28
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 29
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 30
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 31
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 32
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 33
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 34
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 35
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 36
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 37
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 38
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 39
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 40
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 41
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 42
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 43
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 44
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 45
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 46
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 47
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 48
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 49
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 50
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 51
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 52
Strategia Dezvoltării Turismului balneo-climateric în România - Pagina 53

Conținut arhivă zip

  • Strategia Dezvoltarii Turismului Balneo-Climateric in Romania.doc

Alții au mai descărcat și

Valorificarea potențialului turistic în Județul Neamț

Capitolul 1. Prezentarea cadrului natural şi antropic al Judeţului Neamţ „România, datorită aşezării sale unice, este o ţară ideală pentru...

Dezvoltarea Ecoturismului în Țara Dornelor

INTRODUCERE Am ales dezvoltarea zonei turistice Ţara Dornelor prin ecoturism deoarece această formă de turism a cunoscut un ritm de creştere...

Turismul rural în comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Serviciile în Turism

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice...

Te-ar putea interesa și

Strategii de dezvoltare economică și turistică - stațiunea Călimănești-Căciulata

Introducere Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la sfârşitul...

Planul operațional regional

1. Programul Operational Regional – Prezentare generală Programul Operational Regional 2007-2013 este un program care implementează elemente...

Potentialul Turistic și Valorificarea Acestuia în Judetul Prahova

CUVÂNT ÎNAINTE Într-o zi, ne-am hotărât să lăsăm în urmă agitatia orasului si să ne amintim cât de bine este să străbatem poteci, păduri, să facem...

Analiza Potențialului Turistic în Localitatea Poiana Sărată

INTRODUCERE Spaţiul rural românesc posedă o întredeschidere genetică certă şi viguroasă, care justifică dezvoltarea şi promovarea turismului...

Turism balnear

CAPITOLUL 1 - STRATEGIA DEZVOLTĂRII TURISMULUI BALNEAR ȘI DE LITORAL 1.1. Considerații generale privind strategia dezvoltării turismului În...

Modernizarea pârtiei de schi din stațiunea Durău Județul Neamț

1.ANALIZA NEVOII DE PROIECT 1.1 Analiza la nivel de domeniu si din punct de vedere regional Statiunea Durau este situata in judetul Neamt, la o...

Modernizarea Pensiunii Turistice SC Escalade SRL

1 Identificare proiect: TITLUL PROIECTULUI: "MODERNIZAREA PENSIUNII TURISTICE SC ESCALADE SRL" TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE:...

Turismul din Bazinul Dornelor

PARTEA I RESURSE TURISTICE, FORME DE TURISM ŞI ANALIZA SWOT I.1. Patrimoniu turistic I.1.1. Potenţial turistic natural Aşezare geografică: 1....

Ai nevoie de altceva?