Strategia Ecoturistică a Județului Bihor

STRATEGIA ECOTURISTICA A JUDETULUI BIHOR

Prezentarea generală a judeţului

Natura a fost generoasă cu poporul român,dându-i pe întreg spaţiul etnogenezei sale un peisaj cu trăsături estetice indiscutabile.Peisaj rezultat dintr-o armonioasă îmbinare a părţilor constitutive, în care diversitatea coabitează strâns cu ineditul şi expresivitatea.Practic nu există element al cadrului natural care într-o formă sau alta, cu o pondere mai mare sau mai mică, să nu participe la alcătuirea unei zestre atractive de excepţie.Structura geologică, relieful, hidrografia, climatul vegetaţia sau fauna îşi aduc fiecare o contribuţie notabilă în acest sens.Cadrul natural al Muntilor Apuseni asigură nu numai suportul material şi "atmosfera" de derulare a actului recreativ, ci contribuie efectiv într-un procent semnificativ la concretizarea lui.Toate acestea fac ca zona să aiba un potenţial turistic de o mare complexitate şi de o valoare turistică deosebită.

Judeţul Bihor este situat în partea de nord-vest a României între 46°23`48`` şi 47°35`21``latitudine nordică şi 21°26`06``şi 22°48`39`` longitudine estică,între judeţul Satu Mare(N-NE), Sălaj(NE), Cluj(E), Alba(SE), Arad(S) şi Ungaria(V).Este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7544 km², este destul de întinsă în comparaţie cu suprafaţa altor judeţe, iar populaţia se ridică la 596961 de locuitori(50,4% în mediul urban; densitatea 79 loc/kmp), cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km². Resedinţa de judeţ este Municipiul Oradea care are 206.235 locuitori.Abreviaţia judeţului este BH.

Turismul în judeţul Bihor

Prezenţa unor obiective turistice importante, precum şi existenţa unor monumente istorice sau de artă populară au contribuit la dezvoltarea turismului şi pe aceste meleaguri

Potenţialul turistic ridicat al judeţului Bihor,condiţionat de marea varietate a monumentelor istorice şi arhitectonice,de frumuseţea şi originalitatea peisajului natural,de bogăţia elementelor folclorice şi etnografice,de baza materială adecvată,determină desfaşurarea unui intens trafic turistic de sejur şi de tranzit.

Pe lângă existenţa mai multor monumente istorice şi de arhitectură şi obiective social-culturale(Palatul Episcopal,în stil baroc,care adăposteşte Muzeul Ţării Crişurilor,Catedrala Romano-Catolică,Biserica cu Lună şi cetatea medievală din Oradea,cetăţile Biharea şi Finiş,bisericile din lemn din Rieni,Sebiş,Brusturi,Păuşa,Turnul Cetaţii din Salonta), o puternică atracţie turistică o constituie zona carstică Padiş-Cetăţile Ponorului cu fenomene carstice complexe(peşteri,avenuri,doline,izbucuri).Un interes turistic aparte îl au vârful Curcubăta Mare(1849 m altitudine),valea superioară a râului Galbena,cu aspect de canion,Cetatea Rădesei(tunel lung de 300m cu tavanul spart de 6 avenuri),ponorul şi avenul Cuciulata,Peştera Urşilor din Chişcău,Peştera Meziad,Peştera Vântului,defileul Crişului repede,zona carstică Vaşcău,cu izbucul de la Călugări(fenomen rar întâlnit).Un permanent flux turistic se îndreaptă către staţiunile balneoclimaterice Băile Felix,Băile 1 Mai,Tinca şi către staţiunea mintană Stâna de Vale. Capacitatea de cazare turistică existentă in judeţul Bihor în anul 2004 era de 10591 locuri din care 2940 locuri în funcţiune;tot in 2004 în judeţ erau 35 de hoteluri şi moteluri,6 tabere,5 pensiuni turistice,8 campinguri şi 5 cabane turistice.

Judeţul Bihor, prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă turiştilor variate şi bogate posibilităţi de recreere şi instruire.Accesul la frumuseţile naturale ale judeţului este facilitat de existenţa unor artere de circulaţie bine întreţinute, precum şi a unor cabane în care drumeţul poate găsi loc de odihnă.Din punct de vedere turistic deosebim în judeţ o serie de zone amenajate, înzestrate cu căi de comunicaţii, cabane, marcaje, pe lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror frumuseţi reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al ţării.

Strategia ecoturistică a judeţului presupune includerea în circuitul ecoturistic a peşterilor.Turismul speologic reprezintă o ramură a ecoturismului slab dezvoltată în ţara noastră.Despre speoturism se ştiu încă prea puţine informaţii în rândul turiştilor pentru a se putea practica un speoturism “ecologic”.

Peşterile,prin frumuseţea lor interioară,sunt cele mai interesante dintre fenomenele carstice.Ele sunt plăsmuiri ale picăturilor de apă care au topit piatra prin stăruitoarea strecurare pe crăpături. Să ai şansa să descoperi şi să explorezi o peşteră reprezintă o mare realizare pentru orice speolog.Adesea uităm însă că peştera este un mediu fragil tocmai prin faptul că mii de ani interacţiunea sa cu exteriorul a fost minimă.