Strategii de Dezvoltare a Turismului Romanesc

Imagine preview
(7/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Strategii de Dezvoltare a Turismului Romanesc.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 71 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Maria Dalia

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

CAPITOLUL I - STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC
1.1.Analiza stării mediului în care se dezvoltă turismul românesc
1.2. Caracterizarea stării actuale a turismului românesc
1.3.Legislaţia
1.4. Imaginea ofertei turistice româneşti pe pieţele externe
CAPITOLUL II - PREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC
2.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc
2.2. Estimări privind dezvoltarea turismului românesc
CAPITOLUL III - ANALIZA PRODUSELOR TURISTICE
3.1 Turismul montan
3.2 Turismul balnear
3.3 Turismul de litoral
3.4.Alte forme de turism - ecoturism, turism cultural, turism rural, turism religios
CAPITOLUL IV - DIRECŢII DE RELANSARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI
4.1. Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului
4.2.Modernizarea şi dezvoltarea turismului românesc
4.3. Dezvoltarea activităţii de promovare
4.4. Dezvoltarea capacitaţii umane – formarea profesională
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL I

STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC

1.1.Analiza stării mediului în care se dezvoltă turismul românesc

Exceptând calamităţile naturale (cutremurele, alunecări de teren, inundaţii, secetă prelungită, etc.) şi unele cauze cu caracter conjuctural şi episodic (ex: confruntările armate pe unele teritorii), degradarea mediului şi a resurselor turistice naturale provine de la două mari grupe de factori:

- factori care sunt urmarea directă a dezvoltării economice;

- factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism şi agrement.

Prima grupă de factori sunt rezultaţi, în principal, din intensificarea activităţilor industriale, agricole şi transport, care afectează atât mediul, cât şi cadrul general de desfăşurare a activităţilor turistice cu componentele potenţialului turistic luate ca entităţi aparte, respective aerul, apa, solul,

vegetaţia, fauna, peisajele, monumentele naturii şi de arhitectură etc.

Principalele forme prin care se manifestă această categorie de degradări şi care se fac resimţite de mediul înconjurător al ţării noastre sunt:

Poluarea aerului produsă de industrie, sursele de impurificare cu repercusiuni asupra potenţialului turistic fiind considerate în ordine descrescătoare a nocivităţii următoarele: industria energetică, metalurgică, chimică, petrochimică, a materialelor de construcţie, prelucrarea lemnului, alimentară. Emisiile mixte de pulberi, gaze nocive, substanţe iritante şi mirositoare produse de unităţi ale acestor industrii pot polua resursele ce stau la baza desfăşurării de activităţi specifice turismului balnear, de odihnă şi recreere, cultural, de vânătoare şi pescuit sportiv etc.

Printre cele mai poluante surse ale aerului se situează fabricile de ciment, ale căror pulberi de praf ce se pierd în timpul procesului tehnologic, alterează puritatea atmosferei, distrug vegetaţia şi peisajul, alungă fauna, atacă clădirile şi monumentele pe care se depun. Unele dintre aceste surse se găsesc în zone turistice importante (Bicaz, Taşca pe Valea Bistriţei - Cheile Bicazului, Câmpulung Muscel, Comarnic, Târgu Jiu, Chişcădagu, Hoghiz ş.a.).

Poluarea aerului se mai datorează şi altor surse, cum ar fi combinatele de la Hunedoara, Reşiţa, Suceava, Piatra Neamţ, Ploieşti, Târgu Mureş, Govora, Râmnicu-Vâlcea etc. aflate pe trasee turistice în centre sau zone turistice valoroase.

Poluarea apei are implicaţii grave în cazul poluării apelor mării, lacurilor, râurilor şi Deltei Dunării, prin reducerea efectelor relaxante ale acestora şi producerea unei scăderi a proprietăţilor biostimulatorii sau terapeutice. Exemple de această natură le constituie lacurile terapeutice Techirghiol, Nuntaşi, Amara, Balta Albă, poluarea apelor freatice dulci sau minerale etc.

Poluarea solului cu poluanţi proveniţi atât din apa ploilor contaminate cu diferite substanţe chimice, cât şi direct, prin deversări de deşeuri, pesticide, îngrăşăminte chimice etc. are pe lângă urmările de ordin economic şi socio-sanitar şi consecinţe pentru turism prin degradarea apelor freatice şi a oglinzilor de apă utilizate în balneoturism şi agrement. În plus, degradarea solului şi implicit a peisajului se datorează şi păşunatului intensiv şi necontrolat, ca în cazul pajiştilor montane sau alpine din Munţii Bucegi, Ceahlău, Rodnei, Parâng, Ciucaş etc., masive montane cu o intensă circulaţie turistică.

Poluarea sonoră, pe lângă factorul de risc pe care îl prezintă pentru sănătatea oamenilor, are implicaţii şi asupra turismului, prin disconfortul pe care îl provoacă oamenilor dornici de linişte şi odihnă la diversele destinaţii de sejur. Existenţa surselor de poluare sonoră din staţiunile balneoclimatice are efecte negative în special asupra eficacităţii tratamentelor balneare în toate staţiunile turistice balneare, montane şi de litoral;

Fisiere in arhiva (1):

  • Strategii de Dezvoltare a Turismului Romanesc.doc