Strategii de Dezvoltare a Turismului Rural Românesc

“Activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau a locui departe de locul de reşedinţă pentru odihnă ,distracţie,îmbogăţirea experienţei si culturii,datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute.Jan Medecin

Introducere

Turismul se caracterizează printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional cât şi la nivel mondial,adresându-se unor segmente largi ale populaţiei si răspunzând necesităţilor oamenilor de refacere a sănătaţii,de recreere şi cunoaştere.Totodată ,turismul,datorită caracterului sau de masă,precum si conţinutului său complex,antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii profunde asupra evoluţiei întregii societăti.

Privit în ansamblu,turismul constituie un fenomen social-economic complex,specific în activitatea civilizaţiei moderne,puternic ancorat în viaţa societăţii şi ca atare influienţat de evoluţiei ei.

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic natural -antropic diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt:

turismul balnear maritim cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică si practicarea sporturilor de iarnă; turismul de cură balneară prin care se valorifică însusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale şi minerale, nămoluri, aer ionizat turismul cultural organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţii umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (tărguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional si internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne si internaţionale.

România ca destinaţie turistică, dispune de resurse numeroase{naturale,culturale,

istorice şi balneare}şi este de fapt ca un vast muzeu în aer liber,în care a rămas înscrisă în piatră,lemn,culoare şi grai o însemnată parte din zbuciumul,din visele si străduinţele străbunilor noştrii,şi în care oamenii locurilor te întâmpină astăzi cu o tradiţională ospitalitate,dar şi cu nobleţea vredniciei şi aspiraţiilor lor spre frumos.

Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori culturale, istorice-artă populară, etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valenţe ale turismului rural românesc în mod special.

2. Evoluţia turismului rural românesc

Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor ,aşezările rurale româneşti au păstrat şi mai păstrează încă în bună măsură datinile şi obiceiurile străvechi,un bogat şi variat folclor,elementele originale de etnografie şi artizanat,ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare şi dezvoltare a turismului rural. Turismul rural în ţara noastră se practică din totdeauna, dar spontan, sporadic, întâmplător, şi mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezintă, începand cu anii ’20-’30, cazare la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali a unei aşezări rurale

Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de turişti aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre. Se pare ca fost un început promiţător , căci în anul 1972 Ministerul Turismului elaborează ordinal 297/1972, în urma căruia centrul de cercetare pentru promovarea turistică internaţională procedează la identificarea şi selectarea unor localităţi rurale reprezentative pentru satele româneşti ce urmau a fi lansate în turism. În urma acestor studii, de comun accord cu oficiile judeţene de turism şi organele administraţiei locale s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional.