Strategii de dezvoltare Alba Iulia

Capitolul 1

Alba iulia

1.1. Introducere

Alba Iulia este un oraş cu o mare rezonanţă istorică şi acest lucru constituie în principal şi motivul pentru care am ales ca această lucrare sa cuprindă, cât mai bine structurat, toate elementele care sa scoată în evidenţă şi să valorifice importanţa şi frumuseţea acestui oraş. Descoperirile făcute în judeţul Alba sunt dovada existenţei uneia din cele mai importante culturi din Transilvania. Este, fără îndoială una din aşezările bine conturate, puternic centru economic politic şi religios încă din vremea statului roman şi până în zilele noastre.

Municipiul Alba-Iulia este capitala judeţului, oraş situat pe malul stâng al râului Mureş, la confluenţa dintre râurile Ampoi şi Sebeş, şi are populaţia de 100.000 de locuitori. Aşezat în podişul Transilvaniei este vegheat de Munţii Apuseni şi de Carpaţii Meridionali cu vestitele vârfuri, Pătru şi Şureanu.

Pe lângă importanţa economică şi culturală, Alba Iulia se face remarcată mai ales prin istoria care şi-a pus amprenta asupra acestui oraş bimilenar.

Oraşul devine prima capitală a celor trei Principate Romane. Tipografia domnească, atunci tiparniţa Bisericii Ortodoxe ridicată de Mihai Viteazul începând cu 1597, publica numeroase cărţi în limba română. Momentele decisive ale luptei sociale şi naţionale ale poporului roman din secolele XVIII şi XIX nu puteau să lase deoparte judeţul Alba. Capii rascolei din 1784, Horia, Cloşca şi Crişan sunt încarceraţi la Alba-Iulia, cercetaţi şi apoi executaţi în mod crud fiind traşi pe roată la 28 februarie 1785.

La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea Transilvaniei cu România a fost decisă solemn şi irevocabil de către Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia alcătuită din delegaţi aleşi de romanii din Transilvania, Unirea Statului Naţional Modern Român fiind atunci desăvârşită.

Potenţialul turistic al municipiului Alba Iulia îşi găseşte oglindirea într-o amplă constelaţie de mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat în salba monumentelor istorice, de arhitectură şi artă, în varietatea frumuseţilor naturale.

1.2. Localizare geografică

Alba Iulia, oraş cu mare rezonanţă în istoria poporului român îşi datorează importanţa sa istorică, în mare măsură, poziţiei geografice, fiind punctul natural de trecere şi răscruce de drumuri care l-au legat organic de zonele înconjurătoare, bogate în zăcăminte de metale preţioase, sare şi podgorii renumite; arterele de circulaţie din Transilvania se întâlneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică, urbanistică şi economică. Oraşului îi aparţin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind păşuni, fâneţe, vii, livezi şi pepiniere pomicole. Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului ardelean, la 460 5' latitudine nordică şi 210 15' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trascăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului. Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează spre est un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4 km. Cetatea şi construcţiile ridicate în ultimii ani pe vatra vechilor aşezări se află pe a doua terasă, cu cca. 18-25 m mai sus.

1.3. Căi de acces şi împrejurimi

Oraşul este străbătut de şoseaua E80, care face legătura între Deva şi Cluj-Napoca la o distanţă de 380 km de Bucureşti, 100 km de Cluj şi la 241 km de Arad. Lungimea totală a căilor ferate în exploatare a fost în 1979 de 305 km; densitatea liniilor de căi ferate de 48,9 km/1000km2 este peste media pe ţară 46,8. Magistrala Bucureşti- Braşov- Blaj se ramifică la Teiuş (însemnat nod feroviar) spre Cluj şi Arad. Lungimea drumurilor publice , în total 1952 km, din care 331 km modernizate şi 468 cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, prezintă o densitate de 31,13 km/ 100 km2.

Împrejurimile sunt deosebit de atrăgătoare. Partea de vest a oraşului este străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici cu Vârful Mamut (630m). Spre est, peste Mureş, se disting dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului ardelean, erodate de râurile Mureş, Sebeş si Secaş, acestea formând un şir de râpe cu forme interesante şi vegetaţie rară. Spre sud, în zilele senine, se văd culmile munţilor Sebeşului, cu Vârful Şurianul şi cu Vârful lui Pătru. Aceasta este ambianţa oraşului Alba Iulia, unde bogăţia pământului se împleteşte armonios cu peisajele variate şi odihnitoare.

1.4. Populaţia şi fenomenul demografic

Populaţia oraşului este în număr de 66.369 locuitori (2002), compusă din români 94%, maghiari 3%, romi 2% şi alte naţionalităţi (germani şi evrei) 1%, densitatea medie fiind de 63,4 loc/ kmp. În primele opt luni ale anului 2000 s-au înregistrat 2738 născuţi vii şi 3075 decedaţi, rezultând un spor natural negativ de 337 persoane. În perioada similară a anului trecut scăderea populaţiei din cauze naturale a fost de 460 persoane. În perioada 1.01-31.08.2000 s-au înregistrat 18 născuţi morţi, 1448 căsătorii si 410 divorţuri.

Pensionarii. Din datele comunicate de Oficiul de Pensii Alba reiese că în luna august 2000, numărul pensionarilor din judeţul Alba a fost de 102231 persoane, mai mare cu 128 persoane faţă de luna anterioară şi cu 2924 persoane faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Structura eşantionului după statutul ocupaţional al capului gospodăriei pe medii. Mărimea medie a unei gospodării este de 2,4 persoane. În mediul urban sunt mai frecvente gospodăriile de 2-3 persoane (60%), în timp ce în mediul rural majoritatea au 1-2 persoane (65,5%). Gospodăriile numeroase peste 6 persoane reprezintă numai 5,6% şi sunt situate preponderent în mediul rural.

1.5. Scurt Istoric şi descrierea geografică a oraşului Alba Iulia

Scurt istoric. Traversat de numeroase cursuri de apă, binecuvântat cu pământ fertil, relief variat şi păduri întinse, teritoriul actualului judeţ Alba este, încă din vremurile de demult, un pământ favorabil aşezării şi dezvoltării comunităţilor umane. Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu datează din Paleolitic. Spre deosebire de Paleolitic, Neoliticul este mult mai bogat în vestigii arheologice. Descoperirile făcute în judeţul Alba sunt dovada existenţei uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din Transilvania, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Cultura Petreşti.

La începutul secolului al doilea D.C., o parte din Dacia este cucerită de împăratul roman Traian şi transformată în provincie a Imperiului Roman. Oraşul Apulum, astăzi Alba-Iulia, era una dintre cele mai importante aşezări din judeţul Alba. Ampelum, astazi Zlatna, era următorul oraş roman ca importanţă în acest teritoriu. Ridicarea şi dezvoltarea oraşului Ampelum este strâns legată de minele de aur deschise în Munţii Apuseni (Carpaţii Orientali). După retragerea armatei şi administraţiei romane la sud de Dunare, la începutul decadei a opta din secolul trei după Hristos, fosta provincie romană este locuită de o puternică populaţie autohtonă atestată prin descoperiri arheologice. Actualul teritoriu al judeţului Alba era locuit la acea perioadă de o populaţie numeroasă care a dus mai departe continuitatea poporului roman în secolele viitoare. Cronicile scrise şi descoperirile arheologice vorbesc despre apariţia şi dezvoltarea, în secolul IX, a unei aşezări autohtone centru economic şi politic în Transilvania.