Strategii de Dezvoltare și Promovare a Stațiunii Ocna Sibiului

INTRODUCERE

Datoritǎ amplasǎrii geografice, România dispune de un bogat fond de resurse naturale care oferǎ posibilitatea practicǎrii unei game variate de forme de turism.

Printre numeroasele forme de turism, o importanțǎ deosebiǎ îi revine turismului balnear prin faptul cǎ în țara noastrǎ se regǎsește o treime din rezervele de ape minerale ale Europei. Astfel sunt cunoscute şi omologate peste 400 localităţi si peste 2000 izvoare iar calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare şi în multe situaţii, chiar superioare celor existente în staţiunile consacrate pe plan mondial.

Din pǎcate aceastǎ formǎ de turism nu este exploatatǎ cum ar trebui, iar din cele 160 de staţiuni româneşti de profil, doar 42 sunt atestate, cele mai cunoscute sunt: Băile Herculane, Băile Felix, Călimăneşti–Căciulata, Băile Govora, Covasna, Sovata, Vatra Dornei, Eforie Nord, care oferă condiţii pentru tratamentul numeroaselor afecţiuni.

Dintre toate segmentele ofertei de turism din România, turismul balnear este singurul care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate (substanţele minerale existente acoperă întreg registru terapeutic cunoscut şi practicat pe plan mondial), practic inepuizabil.

Pentru a face ca oferta turistică balneară sǎ fie atractivă, sunt necesare investiţii în baza tehnico-materială, în infrastructură şi de asemenea sǎ fie concepute o serie de strategii de marketing pentru o promovare mai bunǎ a ofertei turistice balneare.

Produsul turistic oferit trebuie sǎ fie competitiv, de calitate și să satisfacă cerinţele și necesitǎțile cât mai multor segmente de turişti.

CAPITOLUL 1

TURISMUL BALNEAR ÎN ROMANIA

Una din formele de turism căreia ar trebui sǎ i se acorde o deosebită atenţie este turismul balnear, domeniu în care ţara noastră dispune de factori naturali de cură de mare valoare terapeuticǎ, răspândiţi pe întreg teritoriu

Chiar dacǎ în momentul de fațǎ turismul balnear din țara noastrǎ se confruntǎ cu o perioadǎ de declin datoritǎ infrastructurii precare și a altor factorii de influențǎ, nu putem sǎ-i negǎm importanța.

Turismul balnear se detașeazǎ de celelalte forme de turism datoritǎ beneficiilor pe care acesta le oferǎ în plan social și economic populației cu privire la efectele pozitive ale curei terapeutice asupra stǎrii de sǎnǎtate fizice și psihice

Evoluţia curelor balneare a fost însoţită, de-a lungul timpului, de îmbogăţirea continuă a conţinutului acestora, atât sub aspectul factorilor naturali utilizaţi cât şi sub cel al procedurilor folosite. Aceasta a dus la apariţia unei multitudini de concepte de cură având la bază atât factorii naturali utilizaţi cât şi procedurile folosite: termalism, crenoterapie, talasoterapie, balneoterapie, turism balnear, balneo-climatoterapie şi mai nou spa, welness ş.a.

Totodată, dezvoltarea pe care au cunoscut-o curele balneare de diferite tipuri, atât sub aspectul cererii cât şi sub cel al diversificării ofertei, a făcut ca acestea să se detaşeze ca forme de sine stătătoare, reunite în cadrul unui concept mai amplu, atotcuprinzător : turismul de sănătate.

Balneologia este ştiinţa care se ocupă cu descoperirea, studiul complex şi punerea în practica medicală a factorilor naturali: ape minerale, nămoluri, gaze terapeutice, etc.

Climatoterapia este definită ca fiind știința care folosește acţiunile diverselor tipuri de climat în scop profilactic şi curativ”

Balneologia şi climatologia sunt deci ştiinţe tradiţionale care studiază şi valorifică remediile oferite de natură: ape minerale, climat, nămoluri cu diferite compoziţii pentru prevenirea şi tratamentul unei serii largi de boli, îndeosebi cronice iar mai recent îmbinată strâns cu medicina fizică şi pentru recuperarea bolnavilor cu disfuncţii şi dizabilităţi determinate de boli cronice şi de traumatisme