Strategii de valorificare a potențialului turistic din Județul Dâmbovița

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC

In capitolul ce urmează vor fi prezentate elementele cadrului natural si cel socio-economic, pentru o înţelegere cât mai bună a asezării geografice, a accesibilităţii, a economiei judeţului, a indicatorilor financiari si ai populaţiei si a obiectivelor turistice prezente în judeţul Dâmboviţa.

1.1 Aşezarea geografică

Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei, judeţul Dâmboviţa este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul mijlociu al râului Argeş. Se afla la intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25,30° longitudine estică si se întinde pe o suprafaţă de 4054 km pătraţi, ocupând 1,7% din suprafaţa României si are o populatie de 534171 de locuitori (la 1 ianuarie 2007).

Judeţul Dâmboviţa se învecinează cu judeţele: Argeş (vest), Prahova (est), Ilfov (sud-est), Giurgiu (sud), Teleorman (sud-vest) şi Braşov (nord).

Resedinţa jud. este municipiul Târgovişte. În componenţa jud. mai intră 5 oraşe (Găieşti, Fieni, Moreni, Pucioasa şi Titu) precum şi 82 de comune şi 361 de sate.

1.2 Accesibilitate

Infrastructura judeţului Dâmboviţa se compune din: Autostrada Bucureşti-Piteşti (drum european) care tranzitează judeţul pe o lungime de 31 km; 6 drumuri naţionale (DN 1A; DN, DN 61, DN 71, DN 72, DN 72A) şi 132 de drumuri comunale. Distributia acestora este relativ uniforma pe teritoriul judetului cu exceptia zonei nordice, de munte, circulatia fiind deosebit de greoaie.

Artere mai importante sunt tronsoane din:

- autostrada Bucuresti – Pitesti

- DN 7 Bucuresti – Titu – Gaesti – Pitest

- DN 1A Bucuresti – Ploiesti

- DN 71 Bucuresti – Targoviste – Brasov

- DN 72A Ploiesti – Targoviste – Campulung

De asemena, judeţul este tranzitat şi de o reţea de cale ferată de 121 km, din care 55 km linii principale simple şi 66 km linii secundare simple, pe rutele:

1. Bucureşti, Titu, Găeşti, Piteşti;

2.Titu, Târgovişte, Pucioasa, Fieni, Pietroşiţa

3. Târgovişte, Mija, I.L. Caragiale, Ploieşti.

Transportul feroviar a scazut din punct de vedere calitativ, infrastructura situandu-se mult sub standardele U.E

1.3. Cadrul natural

Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenţă de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi câmpii (50 %). Altitudinea maximă este de 2505 m (Vf. Omu – al cincilea vârf ca înălţime din ţară), iar cea minimă de doar 128,9 m în Câmpia joasă de divagare (com. Poiana).

Relieful muntos este reprezentat în judeţul Dâmboviţa prin masivul Bucegi – Leaota. Morfologic, munţii Bucegi corespund unui sinclinal suspendat, înălţat spre nord (2000-2500 m), coborât spre sud (1300 m) şi mărginit de abrupturi spre exterior. Sunt de asemenea caracteristice formele structurale de relief, cum sunt: platouri, poliţe structurale şi forme diferenţiale (babe, ciuperci, sfincşi etc.), considerate unele dintre cele mai deosebite curiozităţi ale naturii din ţara noastră.

Relieful subcarpatic este format dintr-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale, distingându-se două subunităţi:

- Subcarpaţii externi care fac trecerea de la câmpiile piemontane la zona montană;

- Subcarpaţii interni care fac trecerea de la subcarpaţi la munte.

Câmpia, situată la poalele dealurilor subcarpatice, aparţine Câmpiei Române, neomogenă prin însuşirile fizico- geografice. Se caracterizează printr-o panta mica a interfluviilor, slab fragmentate şi are ca subdiviziuni: câmpia piemontană (Câmpia Găvanu-Burde) si câmpia de divagare (Câmpia Vlăsiei),

Judeţul Dâmboviţa are un climat temperat continental, punându-şi amprenta asupra tuturor componentelor învelişului geografic. Datorită poziţiei geografice şi succesiunii treptelor de relief de la nord la sud, teritoriul judeţului se află sub influenţa circulaţiei maselor de aer de diferite tipuri: aer continental din nord şi est, mediteranean din sud-vest, iar la altitudine, cel oceanic. Valorile termice medii multianuale sunt cuprinse între 10,30C în sud (la Corbii Mari), 9,20C pe linia nord-vest (Malu cu Flori) şi -20 C la vârful Omu. Odată cu creşterea altitudinii, temperatura medie anuală scade, ceea ce confirmă existenţa unui gradient termic vertical de cca. 0,50C/100 m.

Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în principal din : zăcăminte de ţitei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.

Pădurea reprezintă asociaţia asociaţia vegetală cea mai răspândită în judeţul Dâmboviţa, desfăşurată altitudinal de la 150 pana la cca. 1800 m. Din totalul de 116667 ha, distribuţia fondului forestier pe principalele forme de relief ale judeţului se prezintă astfel: munte 44,7%, deal 38,8% câmpie, 16,5%.