Strategii de valorificare a potențialului turistic din Județul Suceava

INTRODUCERE

În proiectul ce urmează se va studia analiza judeţului Suceava din mai multe puncte de vedere.Se vor studia cadrul natural,indicatorii circulatiei turistice şi în final se vor prezenta planurile şi proiectele de dezvoltare şi vom elaborara propuneri pentru turism..

Dupa cum bine se stie turismul din Romania nu este foarte dezvoltat datorita mai multor cauze.Pentru incercarea dezvoltarii turismului din Suceava consiliul judeţean a propus mai multe planuri iar pe baza anlizei SWOT vom prezenta propunere noastră pentrul turismul din zonă.

Acest judeţ prezinta mai multe avantaje din punct de vedere geografic si nu numai.Refieful,clima şi atracţiile turistice precum mânăstirile şi monumentele sunt conditii esentiale in atragerea unui numar considerabil de turisti..

Dezvoltarea tursimului în Suceava se face lent datorită lipsei de resurse materiale şi a promovării insuficiente

Cu toate acestea în cadrul judeţului Suceava se observă o creştere a numărului de turişti in perioada 2005-2008.

In cele ce vor fi prezentate ,se vor studia avantajele judeţului..Se va realiza o analiza a indicatorilor turisti ceea ce va evidential rolul turismului pentru Judeţul Suceava. .Se va observa ca ajuta la crestere PIB ,fiind una dun principalele industrii.

Sa presupunem ca se vor pune în aplicare planurile de dezvoltare şi astfel se va înregistra o creştere a turismului în acest judeţ.

Cap. I. CADRUL NATURAL SI SOCIO- ECONOMIC

În capitolul de faţa vă vom prezenta judeţul Suceava şi vom vorbi despre aşezarea acestuia, caile de acces, cadrul natural, cadrul social, cadrul economic şi nu în ultimul rând despre turism, obiective turistice si cum se prezintă turismul în zonă.

1.1. Aşezarea

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului (2022m altitudine) şi albia Siretului (233m), este intersectat de meridianele de 25o şi 26 o longitudine estică şi paralele de 47o şi 48o latitudine nordică şi se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş. (vezi ANEXA 1)

Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 4% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş. Judetul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori dintre care 250.000 in zona urbana si 450.000 locuitori in zona rurala. Reşedinţa judeţului este municipiul Suceava.(vezi ANEXA 2).

Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Suceava cuprinde :

- 5 municipii : Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei ;

- 11 oraşe : Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Vicovu de Sus ;

- 98 comune ;

- 379 sate

1.2. Accesibilitate

Căile de acces în judeţul Suceava sunt:

aeriene:

Aeroportul Salcea situat la 14 km de orasul Suceava, cu posibilitati pentru traficul international si asigurare, la cerere, a serviciilor de vama-granita ;

Aeroportul Floreni situat la 10 km de orasul Vatra Dornei;

4 helioporturi în localitatile Putna, Voronet, Vatra Moldovitei si Sucevita.

rutiere:

drumul european E 85 Bucuresti - Suceava - Cernauti;

drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.

feroviare:

magistrala Bucuresti - Suceava - Vicsani - Kiev - Varsovia - Moscova;

calea ferata Cluj - Suceava - Iasi.

1.3. Cadrul natural

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.

În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief:

a) regiunea montană

b) regiunea de podiş

Formele de relief sunt variate, şi ocupă următoarele suprafeţe:

- zona de munte 5.434 km2;

- zona de podiş 2.566 km2;

- zona de lunca 1.454 km2. (veti ANEXA 3)

Apele subterane. În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de podiş, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionale.

Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, lacuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile care drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte din bazinul hidrografic al râului Siret.

Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) şi cu climă continental – moderată (partea de vest).

Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre SV către NE.

Temperaturile medii anuale sunt:

a) climatul montan:

- sub 0 °C pe munţii înalţi,

- 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari,

b)climatul extramontan - 7-8 ° C

1.4. Cadrul socio-economic

Economia judeţului Suceava este puternic influenţata de diversitatea şi bogaţia de resurse ale zonei.Principalele resurse sunt pădurile(care reprezintă peste 52% din suprafaţa judeţului şi 7% din suprafaţa ţarii),terenuri arabile; majoritatea dintre ele fiind situate deoparte şi de alta a râurilor Siret,Suceava şi Moldova;păşuni şi fâneţe,resurse ale subsolului reprezentate de importante zăcăminte de fier,mangan,sulf,sare,calcar, şi de salba de izvoare de ape minerale.