Structuri de Cazare de Tip Hotel și Motel

STRUCTURI DE CAZARE DE TIP HOTEL ŞI MOTEL

Sectorul hotelier este o parte vitală a industriei ospitalităţii.

Serviciul de cazare vizează, prin conţinutul său, conturarea condiţiilor şi confortului pentru adăpostirea şi odihna călătorului. În practica turismului modern, el este produsul a ceea ce se numeşte industria hotelieră, sector care înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare, acele prestaţii oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unităţile hoteliere.

1.1 Caracteristicile hotelului

Hotelul reprezintă forma tradiţională cea mai cunoscută de cazare a industriei hoteliere, deţinând ponderea cea mai mare în totalul unităţilor de cazare. El poate fi definit ca şi unitatea care oferă servicii de cazare şi masă oricărei persoane care acceptă să plătescă tariful pentru serviciile oferite, fără a fi necesară existenţa prestabilită a unui contract. Specialiştii din industria hotelieră consideră că definiţia exactă a hotelului este mai puţin importantă, în comparaţie cu imaginea pe care o are acesta în rândul clienţilor săi.

În România hotelul este considerat o structură de primire amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri, care pune la dispoziţia turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, care asigură prestări de servicii specifice, dispune de recepţie şi spaţii de alimentaţie în incinta lor. Această definiţie cuprinde elemente indispensabile perceperii corecte a noţiunii de ,,hotel” şi anume:

- este vorba despre o unitate comercială, al cărei principal produs este cazarea;

- faptul că avem de-a face cu o unitate ospitalieră specializată;

- nu orice adăpost poate oferi serviciul de cazare.

1.1.1 Clasificări ale hotelurilor

Clasificarea hotelurilor oferă o serie de avantaje: clasificarea oficială furnizează canale directe de promovare, control şi siguranţă că standardele corespund aşteptărilor clienţilor. Clasificarea de asemenea stabileşte standardele şi iniţiativele cu privire la îmbunătăţirea calităţii şi contribuie la formarea unei imagini de încredere a destinaţiei.

Clasificarea hotelurilor se poate realiza în funcţie de mai multe criterii:

- În funcţie de capacitatea de primire putem distinge:

- hoteluri mici (20-40 locuri)

- hoteluri mijlocii (200-400 locuri)

- hoteluri mari (400-1000 locuri şi mai mult).

- Amplasarea constituie un alt criteriu, în funcţie de care distingem:

- hoteluri amplasate în centrul oraşului

- hoteluri amplasate în suburbii

- hoteluri amplasate în aeroporturi (acestea se mai numesc hoteluri terminale)

- hoteluri amplasate pe marile artere de circulaţie

- hoteluri amplasate în staţiunile de destinaţie.

- Un alt criteriu de diferenţiere este tipul pasagerilor. În funcţie de acesta distingem:

- hoteluri comerciale, care asigură servicii specifice oamenilor de afaceri

- hoteluri turistice, care se adresează celor aflaţi în vacanţă

- hoteluri situate în staţiuni, cu caracteristici asemănătoare hotelurilor turistice, fiind amplasate în staţiuni litorale, montane, etc.

- Hotelurile pot fi clasificate şi în funcţie de serviciile oferite, fiind astfel:

- hoteluri cu servicii complete (sau full-service) care asigură o mare varietate de servicii respectiv cazare, masă, room-service, spălătorie, închirieri birouri, etc.

- hoteluri budget care oferă servicii limitate de cazare şi masă la preţuri rezonabile

- hoteluri self-catering care oferă numai servicii de cazare de bază, clienţii făcându-şi singuri curăţenie în cameră, îşi prepară singuri hrana, etc. (acestea sunt amplasate în apropierea autostrăzilor şi sunt răspândite în special în SUA şi Canada).

- O altă variantă de clasificare ia în considerare modalitatea de administrare în funcţie de care diferenţiem:

- hotelurile independente care, de regulă, sunt hoteluri de dimensiuni mici, de categorie inferioară, cel mult două stele, aflate în gestiune familială

- hotelurile afiliate la lanţuri voluntare

- lanţuri integrate.

- În funcţie de tipul produsului oferit distingem:

- hoteluri cazinou

- hoteluri-apartament

- hoteluri din cadrul centrelor de conferinţe, etc.

- Pentru clienţi cea mai relevantă clasificare este cea în funcţie de preţ, considerând că preţul reflectă calitatea serviciilor oferite:

- hoteluri budget (hoteluri din categoria economic)

- hoteluri standard (sau de nivel mediu)

- hoteluri de lux.

Hotelurile sunt clasificate în funcţie de numărul şi calitatea serviciilor hoteliere pe categorii de la neclasificate la 5 stele.

Această clasificare este valabilă în toată lumea, reglementată însă la nivel naţional, cantitatea şi calitatea serviciilor fiind precizată în aceste reglementări. Diferenţele apar de la mărimea camerei, înălţimea acesteia, numărul de servicii asociate cazării şi modului de dotare a camerei ( mobilier, materialul lenjeriei, înălţimea faianţei în baie, etc ).

Acordarea stelelor se face de către Directia de Autorizaţie şi Control din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism şi se acordă licenţa de funcţionare de la 1 la 5 stele. Corespunzător licenţei obţinute, hotelul trebuie să pună la dispoziţie anumite servicii de primire a oaspeţilor, servicii gratuite şi servicii cu plată.

1.1.2 Funcţiile hotelului

În afara funcţiei principale de cazare, hotelurile îndeplinesc şi funcţii conexe, menite să asigure satisfacerea cât mai deplină a cererii clienţilor pe toată durata sejurului lor. Aceste funcţii conexe sunt următoarele:

- funcţia de odihnă şi igienă - are menirea să ofere un adăpost confortabil clienţilor, constituind, de fapt, raţiunea pentru care au fost create structurile respective de primire;

- funcţia de alimentaţie - după nevoia de odihnă (somn) şi de igienă urmează nevoia pentru consumarea hranei, o nevoie fiziologică, consecinţă a senzaţiei de foame, situată ierarhic la baza scării nevoilor elaborate de MASLOW;

- funcţii de producţie - procesele de prestaţii hoteliere impun organizarea coordonată a activităţilor adiacente cu caracter productiv ale secţiilor de spălătorie, curăţătorie chimică, cofetărie, întreţinere, reparaţii etc.;

- funcţii complementare - constituie o completare firească a funcţiilor de cazare şi alimentaţie şi includ prestaţiile destinate petrecerii agreabile a timpului pasagerului pe timpul sejurului său într-un complex hotelier;

- funcţii comerciale - sunt menite să asigure aprovizionarea şi desfacerea unor bunuri necesare clienţilor în timpul sejurului: articole de plajă, articole de toaletă, reviste, ziare, ilustrate etc.;

- funcţia de comunicare - comunicarea se desfăşoară pe două planuri: comunicarea internă pe filiera legăturilor ierarhice (de sus în jos, de jos în sus, pe orizontală şi pe diagonală) şi comunicarea externă, în relaţiile hotel-client şi client-hotel;

- funcţia de informare - vine în întâmpinarea solicitărilor clienţilor, pentru o mai bună orientare în rezolvarea diverselor probleme de ordin general de care se interesează turiştii cazaţi.

1.1.3 Structura organizatorică a hotelului

Cu excepţia hotelurilor tip exploataţie individuală foarte mici, de familie, activităţile specifice unui hotel sunt îndeplinite în cadrul unor servicii sau departamente.

Serviciul este un grup de lucrători care efectuează operaţiuni omogene sau complementare, îndeplinesc o funcţie specifică în cadrul hotelului şi acţionează sub conducerea unui responsabil (şef serviciu).

Serviciile regrupate formează departamente, iar ansamblul departamentelor formează hotelul însuşi.

În cadrul serviciilor pot fi constituite compartimente, birouri, secţii, brigăzi, etc

Organizarea activităţii într-un hotel depinde, în principal, de mărimea hotelului. Una din diferenţele majore constă în aceea că într-un hotel mic directorul este adesea proprietarul, în timp ce într-un hotel mare există un consiliu de conducere. O altă diferenţă este aceea că, într-un hotel mare personalul este strict specializat, în timp ce într-un hotel mic un angajat îndeplineşte mai