Studiu comparativ privind dezvoltarea turismului internațional în Europa, America și Asia de Sud Est Pacific

Introducere

Mileniul trei debutează cu schimbări globale, profunde, strâns legate de crizele declanşate pe plan mondial şi intenţiile de reformă a diferitelor organizaţii internaţionale (ONU, UE, OMT, GATT, WTTC, etc.). Acestea conlucrează pentru redresarea situaţiilor de criză existente şi relansarea economiilor prin transformarea procesului de internaţionalizare în unul de globalizare.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări globale, în general, şi a dezvoltării durabile şi a ONU prin Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), în special.

Turismul este unul dintre puţinele sectoare care se intersectează cu o gamă largă de activităţi economice şi sociale, precum şi un element de referinţă pentru economie şi piaţa forţei de muncă în ţările în curs de dezvoltare. În aceste condiţii, guvernele diferitelor ţări, cu sprijinul organizaţiile specializate în turism, pot şi trebui să joace un rol activ pentru a aborda dubla provocare în vederea obţinerii unui răspuns la schimbările climatice şi reducerea sărăciei.

Rata de creştere în ceea ce priveşte turismul a crescut considerabil. Legătura între turism şi dezvoltare s-a accentuat începând cu anii `60, respectiv, cu intrarea în „era” turismului de masă. Numeroase regiuni şi ţări lipsite de resurse sau aflate în diferite situaţii de inferioritate comparativă, dar prezentând interes din punct de vedere cultural, peisagistic, al florei şi al faunei, cu un climat natural şi social calm, au găsit în turism o şansă pentru relansarea şi modernizarea economiei, echilibrarea balanţei de plăţi, creare de locuri de muncă, valorizarea patrimoniului cultural şi tradiţional. Tot mai mult, turismul este corelat cu opţiunea pentru dezvoltare durabilă şi este apreciat ca fiind un instrument de mare forţă în strategiile de promovare a păcii la scara întregii lumi.

Dar, dincolo de extraordinara dinamică la nivel global, turismul a înregistrat, în timp, o serie de evoluţii cantitative şi calitative, care, deşi au întărit rolul potenţial pe care îl poate avea în dezvoltarea economică, au accentuat complexitatea interdependenţelor şi manifestărilor, antrenând noi orientări în domeniul politicilor turistice.

Lucrarea de faţă îşi propune să sintetizeze şi să interpreteze evoluţia turismului în zona supusă analizei: Europa, America şi Asia de Sud Est Pacific. În prima parte, este prezentată o perspectivă asupra turismului la nivel global şi regional, precum si conceptele cheie necesare în analiza ulterioară. Cea de-a doua parte, trece în revistă principalele destinaţii turistice conturate de-a lungul timpului şi tratează pe larg situaţia actuală din regiunile amintite cu detaliere pe subregiunile componente. Cea de-a treia parte se doreşte a prezenta în perspectiva următorilor 20 de ani, care sunt tendinţele pentru regiunile analizate.

În analiza circulaţiei turistice, s-au utilizat studii şi publicaţii statistice ale organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale, în principal, ale Organizaţiei Mondiale pentru Turism, ale Consiliului Mondial pentru Turism şi Călătorii.

Analiza circulaţiei turistice internaţionale prezintă, totuşi, suficientă relevanţă, nu doar la nivel macroeconomic, în fundamentarea strategiilor şi politicilor turistice, ci şi la nivelul agenţilor economici, în definirea strategiilor de marketing. De asemenea, cunoaşterea evoluţiilor cantitative şi calitative ale pieţelor turistice este extrem de utilă Organizaţiilor de Management sau de Promovare a Destinaţiilor.

Capitolul I. Noţiuni generale despre turismul internaţional

1.1. Perspectiva globală asupra turismului internaţional

De origine engleză, termenul turism a apărut pentru prima dată în lucrarea Voyage d’un francais en Angleterre a lui G. Simond, reuşind să se impună cu rapiditate în mai toate limbile lumii. Sensul de bază al acestui cuvânt francez, intrat de timpuriu în engleză şi în care însemna călătorie de plăcere, s-a extins asupra unei game variate de activităţi economice puse în slujba destinderii şi a nevoii de evadare din cotidianul urban, în condiţiile creşterii continue a nivelului de trai şi a stresului la care organismul uman este supus în contextul civilizaţiei industriale.