Studiu de caz privind amenajarea turistică a unei pensiuni în zona județului Cluj

CAP.1 – CONDITIILE NATURALE ALE TERITORIULUI

1.1. ASEZARE GEOGRAFICA SI LIMITE

Zona periurbana a municipiului Cluj-Napoca se intinde pe o suprafata de 20-25 km de jur-imprejurul municipiului; aceasta distanta variaza de la un punct cardinal la altul in functie de legaturile pe care localitatile din acest spatiu le au cu municipiul Cluj-Napoca.

La nivel de tara, zona in studiu se afla in judetul Cluj, in partea de nord-vest a tarii, la limita nord-estica a Muntilor Apuseni, suprapunandu-se unor subunitati ale Podisului Somesan si ale Campiei Transilvaniei.

In cadrul judetului, zona se situeaza aproape central, in jurul municipiului Cluj-Napoca (pe o raza de aproximativ 20-25 km). Localitatile care se suprapun acestui spatiu fac parte din comunele: Baciu, Garbau, Chinteni, Sanpaul, Apahida, Jucu, Bontida, Cojocna, Feleacu, Floresti si Gilau.

Din punct de vedere hidrografic, zona periurbana a municipiului Cluj-Napoca se suprapune unei parti din bazinul Somesului Mic. In aceasta zona Somesul Mic primeste numerosi afluenti pe dreapta si pe stanga: Agarbiciu, Capus, Nades, Paraul Popesti, Valea Chintenilor, Valea Calda, Feiurdeni, Borsa (pe partea stanga), Fenes, Sanaslau, Bosor, Garbau, Becas, Maraloi (pe partea dreapta).

Exista trei drumuri europene, principale, care strabat zona, usurand accesul in diferitele localitati de interes turistic: E81 – ce vine dinspre Turda, trece prin Cluj-Napoca si se indreapta spre Zalau; E60 – ce vine tot dinspre Turda, prin Cluj-Napoca, dar se indreapta spre Oradea; E576 – ce pleaca din Cluj-Napoca, indreptandu-se spre Dej. Pe langa acestea regasim o multime de drumuri judetene, si chiar comunale, aproape toate in stare buna.

O alta cale de acces in zona este reprezentata de aeroportul international din Cluj-Napoca. De asemenea, din oras pornesc numeroase curse rapide care fac legatura cu majoritatea localitatilor din jur. Zona este strabatuta si de magistrala trei de cale ferata Bucuresti-Cluj-Napoca-Baia Mare; din Cluj-Napoca porneste calea ferata ce merge spre Huedin.

1.2 RELIEFUL ZONEI

Relieful zonei in studiu face parte din Depresiunea intercarpatica a Transilvaniei (sau Podisul Transilvaniei cum mai este cunoscut). Aceasta unitate de relief a inceput sa se scufunde pe locul unui vechi masiv hercinic (microplaca Transilvana) odata cu ridicarea geosinclinalelor zonei carpatice din jurul sau. Primele scufundari au loc in eocen, dar conturul depresionar de azi se realizeaza mai ales cu badenianul.

Cea mai mare parte a unitatilor de relief fac parte din Podisul Somesan si anume: Dealul Feleac (partea sa nordica), Podisul Huedinului (partea sa estica – Dealurile Capusului), Dealurile Clujului (cea mai mare parte), Culoarul Cluj-Gilau-Capus si Depresiunea de eroziune Apahida-Bontida. Din Campia Transilvaniei zona in studiu cuprinde doar partea vestica a Campiei Fizesului (corespunzatoare Dealurilor Sicului).

1.1.1. Dealul Feleacului poate fi inclus in categoria masivelor periferice ale Podisului Somesan, mai cu seama ca este alcatuit din cristalin, acoperit de depozite eocene, in extremitatea vestica, si miocene (badenian-sarmatian), in centru si in est, cu iviri ale cristalinului numai in Magura Salicii si cu blocuri de sisturi in situ in Varful Peana.