Cuprins
- Argument
- Capitolul I – Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata
- - 1.1 Scurt istoric al staţiunii
- - 1.2 Cadrul fizico-geografic
- - 1.2.1 Relieful
- - 1.2.2 Clima
- - 1.2.3 Vegetaţia
- - 1.2.4 Hidrografia
- - 1.2.5 Fauna
- - 1.3 Factori naturali de cură
- - 1.4 Alte resurse turistice
- Capitolul II – Analiza SWOT
- Capitolul III – Analiza dinamicii / evoluţiei staţiunii Călimăneşti-Căciulata
- - 3.1 Analiza bazei tehnico-materiale
- - 3.1.1 Baza de cazare
- - 3.1.2 Baza de alimentaţie
- - 3.1.3 Baza de tratament
- - 3.1.4 Baza de agrement
- - 3.2 Dinamica circulaţiei turistice în staţiunea Călimăneşti-Căciulata
- Capitolul IV – Concluzii şi propuneri:
- Bibliografie
Extras din proiect
ARGUMENT
Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită in cadrul turismului intern şi internaţional, cura balneară având funcţii complexe putând fi adaptate la toate cerinţele stiinţei medicale datorităa faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele <<boli ale civilizaţiei>>.
Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât si in ţara noastra, se înregistrează o creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban, conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.
În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sanataţii, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe. Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi in prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebită, in unele staţiuni fiind indispesabil, de neînlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de alta parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice, medicamentoase. În unele staţiuni, serviciile de cură şi tratament balneo-medical sunt considerate ca fiind servicii complementare, care se adaugă motivaţiei principale a turistului, dar în altele reprezintă profilul principal ce caracterizează activitatea turistică.
În aceasta lucrare s-a incercat o caracterizare şi o analiză a factorilor care stau la baza formării produsului turistic balnear, şi pe o descriere concretă a staţiunii balneo-turistice permanente Călimaneşti-Căciulata.
Judeţul Vâlcea a fost cel mai puţin afectat de descreşterea activităţilor din turism. Tendinţele descrescătoare înregistrate în turism sunt atenuate de aşa numitul „turism social", care reprezintă fluxul de turişti care vizitează regiunea mulţumită subvenţiilor sociale de la bugetul statului. De fapt, cazarea în staţiunile balneoclimaterice este subvenţionată pentru persoane care suferă de anumite boli şi pentru bătrâni. Acest segment de turism este prin definiţie caracterizat prin cheltuieli reduse (în Vâlcea - 52% din totalul locurilor de cazare şi 70% din numărul vizitatorilor în localităţile balneoclimaterice).
Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie - Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din Rom nia.
Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atestă Călimăneşti - Căciulata ca staţiune turistică balneară, ce dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare.
Capitolul I – Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata
1.1 Date istorice despre staţiune
Călimăneşti Căciulata are o existenţă îndelungată, semnalată prin tezaurul de monede dacice şi castrele de la Jiblea şi Arutela. Pe timpul împăratului Hadrian apele de la Bivolari au fost folosite de romani la termele Arutela, precum şi de populaţia dacică.
Conform unor păreri mai recente, ca aşezare umană, Călimănesti-Căciulata s-ar fi format prin secolele V-VIII, când vechea obşte sătească având o arie mai mare de întindere, s-ar fi împărţit între câţiva oameni de vază, printre care şi Căliman. Prima menţiune documentară apare în condica Mănăstirii Cozia pe 20 mai 1388, când prin documentul amintit,Mircea cel Bătrân primeşte de la Nan Udaba, “locul numit Călimăneşti pe Olt”, pe care acesta îl închină Mănăstirii Cozia: “…a binevoit domnia mea să ridice di temelie mănăstire...locul numit Călimăneşti pe Olt...”
Este foarte probabil ca decizia ridicării pe acele locuri a mănăstirii Cozia să fi fost determinată de utilizarea apelor minerale. În 1543 lângă M.Cozia s-a înălţat Bolniţa, de către Radu Paisie. La Bolniţa Coziei, numeroşi negustori precum unii faimoşi domnitori ai Ţării Româneşti şi-au tratat suferinţele.
Din această cauză au început să se facă cercetări pentru descoperirea unor izvoare de sănătate, folosindu-se observaţiile localnicilor, care cunoşteau existenţa unor bazine cu “apă neagră” şi care miroseau a “apă clocită”. Astfel, o nouă sursă vine să-şi auroleze faima:izvorul de la Căciulata. Se citează în literatura de specialitate descoperirea întâmplătoare de către doi călugări, în 1849, care venind de la pscuit au observat pe malul Oltului o baltă cu apă, le-a plăcut, iar unu fiind bolnav a simţit o ameliorare a stării lui de sănătate.
Lucrări de captare vor fi făcute în anul 1848 de către C-tin Golescu, ajutat de localnici, cu fonduri din subscripţia publică.În urma constatării efectelor minunate ale acestor ape asupra propriei sănătăţi, va construi un stabiliment rudimentar, primul de acest gen de pe aceste meleaguri.
În 1873, apele minerale de la Călimăneşti sunt medaliate la expoziţia de la Viena, iar în 1893 primesc “Diploma de Grand Prix” şi medalia de aur.
După 1910, staţiunea trece în concesiunea societăţii “Govora-Călimăneşti” pe o perioadă de 50 de ani.
Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, o secţie a sa fiind destinată tratamentului balnear.În acestă perioadă este angajat personal de specialitate.
În 1924 se construieşte hotelul 1 şi 2 Jantea, Bazarul şi Teatrul cu terasă spre Olt în 1934, construcţiile cunosc noi îmbunătăţiri şi se pavează şoseaua Rm. Vâlcea-Sibiu.
Din 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş, primul director medical al staţiunii a fost C.Frumuşianu, a cărui statuie tronează în faţa H.Central.
În prezent, societăţile care desfăşoară activităţi de turism în oraşul Călimăneşti sunt:S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A.,S.C.Sind România, Filiala Căciulata, S.C.Scorilo,S.C. Europa 15 A.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu de Caz Statiunea Balneara Calimanesti Caciulata.doc