Studiu de evaluare a resurselor turistice locale din municipiul Rădăuți

1.Localizare

Harta orasului radauti

Localitatea este aşezată în judetul Suceava, în partea nordică a acestuia, la o distanţă de 38 km de oraşul Suceava. Coordonatele geografice ale oraşului sunt 25°54' longitudine estică şi 47°51' latitudine nordica.

Accesul rutier in oras se face de-a lungul drumurilor Dj178C si Dn2H.De asemenea si prin intermediul cai ferate ce trece prin centrul orasului si face legatura intre Suceava-Putna-Nisipitu.

2.Vechimea localitaţii

Prima atestare documentară a localităţii apare în 1392, într-un uric, împreună cu satul Olovăţ (Volovăţ), dar existenţa localităţii se pare a fi mai veche, în aceste locuri descoperindu-se vestigii vechi de aproximativ 5000 de ani care fac parte din cultura Cucuteni. Denumirea sa provine, după spusele unor istorici, de la numele proprietarului său Radomir, după alţii denumirea ar veni de la cuvântul latin Rottacenum, dat de ostaşii garnizoanei romane din Siret. Sub influenţa slavă denumirea latină se transformă în Rădăuţi. În timp localitatea a avut evoluţii ascendente şi descendente, în funcţie de evenimentele istorice.

3.Istoric

Teritoriul de astăzi al oraşului Rădăuţi, cât şi imprejurimile sale, au fost locuite încă din timpurile preistorice.Oamenii au venit la vale de pe dealurile din jur, după retragerea apelor şi asanarea mlaştinilor. Pădurile necuprinse ofereau omului preistoric vânat, iar apele, mai ales cele din regiunea Ochiurilor, erau pline de peşte. În vadul Sucevitei, lângă fostul sat Vlad Vladichii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.

Tradiţiile locale vorbesc despre voievodul Radomir, de la care şi-ar avea numele său: Radomirovţi, prescurtat Radovţi, de unde Rădăuţi. O altă variantă ar fi şi aceea după care numele Rădăuţi ar veni de la latinul Rothacenum, unde romanii, după cucerirea Daciei, ar fi întemeiat aici o puternică şi organizată colonie; sau cea de a treaia variantă: Rădăuţi provine de la "satul bucuriei" sau "satul sfatului" = rada (vezi slavul şi polonezul rada).

După întemeierea Moldovei, istoria aşezării este marcată de Bogdan care alege, din punct de vedere strategic, ca inimă a rezistenţei sale, Valea Sucevei, unde se aflau "satele lui Radomir". Din 1359, venind vremuri mai liniştite şi pentru marele voievod Bogdan, a început înfrumuseţarea capitalei sale Rădăuţi. În locul unei bisericuţe de lemn, el clădeşte Biserica Domnească (Bogdana) cu prispă mitropolitană în interiorul altarului.

4.Evoluţia localitǎţii

Evoluţia localităţii a fost influenţată în mare parte de condiţiile climaterice ,localizarea într-o zonă mlăştinoasă împreună cu nivelul ridicat al precipitaţiilor care duceau la inundarea frecventă a vechii vetre a satului şi iernile foarte reci (în timpul iernii au fost înregistrate temperaturi de −35 grade Celsius), situaţii care au stopat dezvoltarea sa.

Factorii social-economici care au influenţat negativ dezvoltarea localităţii au fost ridicarea mănăstirii Rădăuţi la statutul de episcopie in 1402, lucru ce a încetinit evoluţia spre treapta superioară de dezvoltare, trecerea de la sat la târg, şi localizarea în apropierea Curţii Domneşti şi a Ocolului Bădeuţi, ceea ce a eclipsat rolul administrativ al Rădăuţiului. Astfel, în anul 1774 Rădăuţiul număra doar 140 de fumuri cu 132 de familii din care doar 58 erau ţărani liberi.

Prima evoluţie importantă şi începerea urbanizării a apărut abia după trecerea sub administraţie austriacă, aceasta încurajând imigrarea în număr destul de ridicat a coloniştilor. Noua administraţie asanează fosta mlaştină din actuala zonă centrală, conducând astfel la dezvoltarea acesteia, aici formându-se viitorul nucleu central, cu funcţiuni administrativ-comerciale. Oraşul începe să se transforme dintr-un târg, tipic moldovenesc, într-un oraş cu o configuraţie şi imagine urbană diferită de tipicul moldovenesc al zonei, fapt ce îl va face pe Nicolae Iorga să afirme: "Rădăuţii dau cu adevărat icoana unui târg galiţian".

În timpul primului razboi mondial oraşul este ocupat şi reocupat de părţile beligerante, ducând la distrugerea acestuia într-o proporţie destul de ridicată.

Vocaţia de centru regional a oraşului a început să apară încă din perioada medievală, aici funcţionând o şcoală mănăstirească, unde au fost redactate manuscrise de valoare, utilizate de în Ţaria Românească şi Moldova. Începând cu anul 1759 importanţa şcolii se reduce în favoarea celei de la Putna devenită "Academie Domnească" şi recunoscută oficial ca şcoală înaltă. Odată cu începutul anului 1747 prin dispoziţia domnitorului Ion GhicaVodă este înfiinţată prima şcoală. Dezvoltarea rolului de centru educaţional a început în anul 1774 când se înfiinţează şcoala pentru clasele sărace ale societăţii.

Prin trecerea la stadiul de târg, localitatea a căpătat rolul de centru economic regional, rol datorat în mare parte târgului săptămânal ce mijlocea schimbul de produse dintre producătorii din zona nordică a Ţării Moldovei şi cei din partea sudică, funcţiune care se menţine şi în zilele de astăzi, prin târgul din fiecare vineri.

Odată cu migraţia populaţiei de etnie germană şi evreiască (în majoritatea lor foşti soldaţi din armata austro-ungară) a început dezvoltarea sectorului micilor meşteşugari şi comercianţi, primul negustor din oraş fiind un evreu, ce şi-a înfiinţat prăvălia în anul 1796.

Odată cu trecerea sub administraţia austro-ungară datorită medicilor militari germani a început dezvoltarea sectorului sanitar, datorită consultaţiilor pe care aceştia le dădeau inclusiv populaţiei civile, la început doar pentru etnicii germani apoi şi pentru restul populaţiei.

5.Cadrul natural

Relief

Oraşul este situat in zona de şes, in campia dintre râurile Suceava si Suceviţa. Este situat la o altitudine cuprinsǎ între 360 si 380 m faţa de nivelul mǎrii.

Clima

Oraşul Rǎdǎuţi are un climat rece, cu temperaturi in general mai scazute faţa de cele înregistrate in alte localitǎţi ale ţǎrii. Media anualǎ este în jur de 6 grade C si 8 grade C.

6.Populaţie

Rădăuţiul este al treilea oraş ca mărime din judeţ, după Suceava (115.183 locuitori) şi Falticeni(31.605 locuitori). Alte localităţi importante ale judeţului sunt Vatra Dornei(17.668 locuitori), Campulung Moldovenesc(20.726 locuitori), Gura Humorului(15.900 locuitori), Vicovu de Sus(14.150 locuitori), Solca(4.599 locuitori) şi Siret(9.985 locuitori). În municipiul Rădăuţi trăiesc aproximativ 12% din totalul populaţiei urbane a judeţului.