Studiu de oportunitate privind amenajarea turistică a județului Suceava și a stațiunii climaterice Gura Humorului

INTRODUCERE

Meleagurile humorene sunt atestate in documentele scrise medievale emise de

cancelaria Moldovei, inca de la inceputul secolului XV (1415), cand vornicul Oana a intemeiat vechea manastire a Humorului, la o dis tanta de 6 km de actualul oras.

Ridicand in anul 1488, pe locul unei constructii mai vechi, din lemn, manastirea

Voronet, domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare a ctitorit o asezare manastireasca a

carei faima a trecut peste vreacuri granitele tarii. Cu pictura exterioara pastrata in

conditii uimitor de bune, biserica acestei manastiri, ca si cele de la Humor si

Moldovita, este o marturie a neobisnuitului procedeu decorativ care a constituit

una din cele mai interesante manifestari de arta din trecutul poporului roman. Mai

tarziu, domnitorul a inzestrat manastirea cu numeroase danii, intre care “o seliste

anume - Poiana, la Gura Humorului”. Este prima mentiune documentara a locurilor

pe care s-a dezvoltat, peste secole, orasul Gura Humorului. Datand din

26 Noiembrie 1490, documentul a fost intocmit pentru a consemna un schimb

intre manastirile Humor si Voronet, ultima primind aceasta seliste.

Incepand cu anul 1775, aceste teritorii sunt cuprinse in acea parte a nordului

Moldovei anexata Imperiului Habsburgic, care s-a numit Bucovina si care timp de

144 de ani s-a aflat sub dominatie straina. In conditiile in care stapanirea

austriaca a cautat sa exploateze bogatiile solului si subsolului, in unele localitati

aflate in amonte de Gura Humorului au aparut exploatari miniere sau forestiere,

care au pus in valoare mai intens bogatiile codrilor si subsolurilor. La

10 Septembrie 1782 aici este mutat comandamentul militar austriac, care

construieste o fortareata. In acest context a progresat si asezarea situata la

varsarea Humorului in Moldova, orasul Gura Humorului.

Din datele statistice, epoca de inflorire a localitatii Gura Humorului a inceput cu a

doua jumatate a secolului XIX. Dupa 1800 in localitate incep sa se stabileasca

germani, poloni, evrei, ucraineni... intemeind, in 1835, colonia cu numele "Bori".

In 1835 localitatea este legata telegrafic cu Viena, iar in 1904 este declarata oras.

Prin asezarea ei langa stravechiul drum de legatura intre Moldova si Transilvania,

localitatea a castigat un important rol comercial. La sfarsitul secolului XIX (1890),

Gura Humorului avea 3.502 locuitori, mici unitati industriale si era definita printr-

un negot provincial cu vite si cereale. Era locul unde se facea schimbul intre

produsele sesului cu cele ale muntelui. Incepand cu anul 1893, Gura Humorului a

devenit si resedinta de judet, iar in 1905 localitatea a fost declarata oras, ceea ce

i-a inlesnit si mai mult dezvoltarea.

Dupa Marea Unire din 1918, cand meleagurile humorene au revenit in

componenta statului national unitar roman, orasul a cunoscut un continuu progres.

Astfel, in 1936 avea 6.200 de locuitori, cateva fabrici de cherestea, o tabacarie, o

uzina electrica, o caramidarie, ateliere de olarit, multe “pravalii”.

CAP. I CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO – ECONOMIC AL ZONEI

1.1. Localizare, delimitare, accesibilitate

Cai de acces in judet:

- aeriene: Aeroportul International "Stefan cel Mare" situat la 14 km de orasul

Suceava, cu posibilitati pentru traficul international si asigurare, la cerere, a

serviciilor de vama-granita. Aeroportul Floreni situat la 10 km de orasul Vatra

Dornei, 4 helioporturi in localitatile Putna, Voronet, Vatra Moldovitei si Sucevita.

- rutiere: drumul european E 85 Bucuresti - Suceava - Cernauti si drumul

european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.

- feroviare: magistrala Bucuresti - Suceava - Vicsani - Kiev - Varsovia - Moscova.

Calea ferata Cluj - Suceava - Iasi.

Prin Gura Humorului trece drumul national DN 17 E 571, pe o distanta de 6,65 km

si drumul judetean DJ 177 pe o distanta de 8 km.

Principalale cai de acces catre oras sunt: drumul european E576, ce se desprinde, la Suceava, din drumul european E85; magistrala 502 de cale ferata, electrificata; aeroportul international Salcea Suceava, situat la 56 km de Gura Humorului, helioportul Voronet folosit în ocazii speciale. Orasul este deservit de 2 statii de cale ferata (Gura Humorului si Paltinoasa) si o autogara.

Suprafata administrativa a orasului este de 6.984 ha. Din punct de vedere

teritorial, orasul Gura Humorului are ca vecini:

- la nord, comunele Manastirea Humorului si Partesti,

- la sud, comuna Slatina,

- la est, comunele Paltinoasa si Valea Moldovei,

- la vest, comuna Frasin.

1.2. Cadrul natural

Aşezare geografica

Judeţul Suceava este situat in partea de nord – est a Romaniei şi ocupă o suprafaţă de 8553,5 km2 (reprezent穗d 3,6% din teritoriul ţării),fiind al doilea ca mărime din ţară.

Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică, a peisajului, precum şi a resurselor naturale.

Sprijinit in partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar in partea de est lunca

largă şi joasă a Siretului, teritoriul jude ţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uria cu faţada largă de peste 100 km expusă spre est.

Judeţul este intersectat de meridianele de 25 o şi 26 o longitudine estică; paralele de 47o şi 48o latitudine nordică,incadrează judeţul in afara limitelor sale.

In longitudine se itinde itre:

- 25o05’ in extremitatea vestică

- 26o35’ in extremitatea estică.

Pe latitudine se intinde intre :

- 47o57’ in extremitatea nordică

- 47o10’ in extremitatea sudică.

Judeţul Suceava se invecinează la nord cu Republica Ucraina ( frontieră de stat), la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi.

Oraşul Gura Humorului este situat la vărsarea Humorului în râul Moldova, de la acest fapt provenind numele oraşului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, având un climat cu proprietăţi sedative. Locul a fost căutat, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca staţiune climaterică. La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronetului iar la vest Obcina Mare. Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul de adapost confera orasului cu cca. 16.850 de locuitori un cadru placut si pitoresc. Localitatea apare pentru prima data mentionata documentar la 26 februarie 1490, intr-un act emis de cancelaria lui Stefan cel Mare, insa istoria sa ca oras incepe dupa 1900, cand devine centru comercial. La 10 septembrie 1782 aici este mutat comandamentul militar austriac, care construieste o fortareata. Dupa anul 1800 in localitate incep sa se stabileasca germani, poloni, evrei, ucraineni etc., intemeind, in 1835, colonia cu numele "Bori". In 1835 localitatea este legata telegrafic cu Viena, iar in 1904 este declarata oras.