Studiu privind Contabilitatea Operatiunilor din Activitatea Turismului Intern

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studiu privind Contabilitatea Operatiunilor din Activitatea Turismului Intern.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 5 fisiere doc de 81 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dumitru Mihaela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

INTRODUCERE pag 4
CAPITOLUL I - PREZENTAREA PE SCURT A ACTIVITĂŢII DE
TURISM INTERN DIN ROMÂNIA
1.1. Apariţia turismului ca fenomen economic şi social pag 6
1.2. Formele turismului şi factorii determinanţi ai dezvoltării turismului.pag 7
1.2.1. Criterii de clasificare şi particularităţi ale formelor de turism pag 8
1.2.2. Factorii care determină evoluţia turismului. Clasificarea lor pag 11
1.2.3. Contribuţia turismului la creşterea economică pag 12
1.3. Prezentarea pe scurt a activităţii de turism intern din România pag 14
CAPITOLUL II - APRECIERI ŞI ANALIZE SINTETICE CU PRIVIRE
S.C. “TURISM BANATUL” S.A. TIMIŞOARA
2.1. Prezentarea generală a S.C. Turism Banatul S.A. Timişoara pag 18
2.2. Analiza pieţei S.C. Turism Banatul S.A. Timişoara pag 20
2.3. Analiza SWOT la S.C. Turism Banatul S.A. Timişoara pag 23
2.4. Analiza echilibrului financiar pe bază de bilanţ pag 25
2.5. Formele de manifestare a echilibrului financiar la S.C. Turism Banatul S.A. Timişoara pag 28
2.5.1. Solvabilitate pag 28
2.5.2. Lichiditate pag 28
2.5.3. Exigibilita şi capacitatea de plată pag 29
2.5.4. Alte rate ale echilibrului financiar pag 29
CAPITOLUL III - ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ACTIVITĂŢII DE
TURISM INTERN LA S.C. TURISM BANATUL S.A. TIMIŞOARA
3.1. Noţiunea şi principiile evaluării în contabilitate pag 30
3.2. Sistemul de conturi utilizat în contabilizarea activităţilor de turism intern pag 33
3.3. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind activitatea de turism intern la S.C. TURISM BANATUL S.A. Timişoara pag 39
CAPITOLUL IV - CONCLUZII ŞI PROPUNERI pag 57
BIBLIOGRAFIE pag 61
ANEXE pag 63

Extras din document

INTRODUCERE

Turismul reprezintă un fenomen economico– social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi influenţat de evoluţia acesteia. Adresându-se unor segmente largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Complexitatea fenomenului turistic plasează într-o poziţie centrală prestatorul de servicii turistice, obligat să se implice într-un fel sau altul în toate celelalte activităţi care au atingere cu turismul. De fapt, pentru companiile prestatoare de servicii, activitatea se bazează pe competenţa personalului, una dintre cele mai valoroase resurse ale unei firme de turism fiind resursele umane.

Industria hotelieră, apreciată în cele mai multe ţări ca o activitate autonomă, distinctă a domeniului turistic, reuneşte într-un sistem coerent toate procesele desfăşurate în unităţile de cazare generate de primirea, sejurul şi plecarea călătorului. Conţinutul acestui domeniu a evoluat pe măsura dezvoltării capacităţilor de cazare şi a implicării lor în activitatea turistică, amplificându-se cu noi funcţii şi forme de prestaţii.

Schimbările social - politice care au avut loc în Europa Centrală şi de Est în perioada 1990 - 2005 s-au reflectat în mod general în piaţa produselor de turism.

Contextul socio - economic naţional al perioadei 1990 - 1996 s-a caracterizat prin tranziţia de la economia planificată de comandă, spre economia de piaţă, o serie de factori şi tendinţe având evoluţii contradictorii dar cu perspectivă de stabilizare.

La începutul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie în acelaşi timp şi ca sursă principală de redresare a economiilor naţionale ale acelor ţări care dispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător. În acest context, principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului, rezultă din următoarele aspecte:

• resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul dintre sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

• exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă, poate constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe;

• turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

• turismul, prin efectul său multiplicator, acţionează ca un element dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale;

• dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţiei;

• turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei specifice şi crearea de locuri de muncă în mediu rural altele decât cele tradiţionale, ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale;

• în condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare şi valorificare al potenţialului cultural, istoric, folcloric şi arhitectural al ţărilor;

• prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şi impunerea unor măsuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane, turismul are în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică;

• pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei.

Aspectele generale ale contextului din Europa Centrală şi de Est au fost caracteristice şi pentru produsul turistic din România. Principalii factori noi care au indus mutaţii reflectate în indicatorii ce caracterizează activitatea de turism au fost următorii:

- liberalizarea climatului politic şi legislativ privind călătoriile internaţionale;

- reducerea nivelului de trai ca aurmare a recesiunii economice;

- dezorganizarea relaţiilor fostei pieţe regionale C.A.E.R. cu urmare asupra modificării fluxurilor de turişti;

- modificarea structurii bugetului de familie în defavoarea segmentului de cheltuieli alocate petrecerii timpului liber;

- mutaţii în comportamentul cumpărătorilor produsului turistic, respectiv apariţia “turismului comercial” şi dezvoltarea unui nou segment de turism pentru destinaţii exotice;

- reducerea subvenţiilor statului pentru acţiunile de turism;

- apariţia unor produse concurenţiale pentru petrecerea timpului liber;

- apariţia operatorilor privaţi în domeniul turismului;

- scăderea interesului pentru cumpărarea de servicii turistice de către companii străine datorită perceperii mediului social - politic din România, instabil în special în perioada 1992- 1999;

- slaba publicitate a produsului turistic românesc în ţară şi străinătate.

Studierea unei firme de turism se deosebeşte esenţial de cea a unei firme de comerţ tocmai prin faptul că produsele acesteia sunt de fapt servicii şi pentru care prima impresie, dată de ambianţă, comportamentul personalului este foarte importantă. Acestea reprezintă elemente de materializare a serviciului, mod de punere în practică şi realizarea prestaţiilor.

Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze aspecte referitoare la organizarea firmei de turism intern S.C. „Turism Banatul” S.A., dar şi analiza indicatorilor economico- financiari ai acesteia. Această alegere este motivată de evoluţia favorabilă a acestui complex hotelier, care şi-a câştigat în cei câţiva ani de activitate o reputaţie remarcabilă în domeniul serviciilor. Această evoluţie se datorează în cea mai mare parte introducerii şi aplicării de către departamentul de resurse umane a unei politici de personal eficiente, moderne, unde omul este în centrul atenţiei. Pentru aceasta s-a pus accentul pe stimularea competenţei profesionale, prin provocări intelectuale permanente, prin preocuparea departamentului de resurse umane de dezvoltare a carierelor, ceea ce constituie o motivaţie puternică a angajaţilor.

Prima parte a lucrări este construită pe baza noţiunilor generale ce ţin de turism, astfel sunt prezentate definiţiile noţiunii de turism, factorii determinanţi ai dezvoltării turismului, formele acestuia, dar şi rolul turismului în ţara noastră.

Următoarele părţi ale lucrări sunt construite pe baza unui support de informaţii clare şi concrete, astfel este prezentată o firmă de turism intern din oraşul Timişoara, începând de la scurt istoric al firmei de turism S.C. “TURISM BANATUL” S.A. Timişoara, până la analize contabile şi a echilibrului financiar. Sunt prezentate în al doilea capitol punctele forte şi slabe, dar şi oportunităţile şi ameninţările firmei de turism din Timişoara, mediul în care-şi desfăşoară activitatea această firmă şi analiza indicatorilor economici.

Ultima parte a lucrării este una foarte importantă, deoarece cu informaţiile scanate aici se pot face rapoarte economico- financiare despre evoluţia firmei de turism intern S.C.” TURISM BANATUL” S.A. Timişoara.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA ACTIVITĂŢII DE TURISM INTERN DIN ROMÂNIA

1.1. Apariţia turismului ca fenomen economic şi social

Deşi apariţia turismului se pierde în negura timpurilor şi, în consecinţă, din cauza lipsei unor informaţii istorice nu se poate stabili o dată cât de cât certă a detaşării sale ca activitate distinctă, se pare totuşi că unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai îndepărtate timpuri. Într-un secol şi jumătate turismul a devenit un sector esenţial al activităţii economice a mai multor state. El a pus în joc enorme sume de capital, materializate în lucrări publice, mijloace de transport, alimentaţie şi diverse alte servicii, ajungând în prezent să numere mii şi mii de întreprinderi care se bucură de o foarte bună organizare, începând cu micile birouri de voiaj şi terminând cu lanţuri întregi de hoteluri de lux.

Industrializarea, descoperirea forţei aburilor, realizarea locomotivei şi construirea primelor căi ferate, iar mai târziu apariţia autobuzului au determinat un progres rapid al mijloacelor de deplasare şi, alături de dezvoltarea căilor de comunicaţie, au favorizat şi extins activităţile turistice.

Instituţionalizarea turismului pe plan naţional şi organizarea lui în continuare şi pe plan internaţional au determinat un avânt continuu al acestuia şi au făcut ca, prin ritmurile de dezvoltare atinse, turismul să devină, alături de revoluţia tehnico-ştiinţifică, unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului XX, cu consecinţe sociale, economice şi umane deosebit de importante. Se poate afirma că, din această epocă, turismul începe să se detaşeze ca o activitate economico-socială distinctă.

Fisiere in arhiva (5):

  • ANEXA I.doc
  • ANEXA II.doc
  • ANEXA III.doc
  • BIBLIOGRAFIE.doc
  • Studiu privind Contabilitatea Operatiunilor din Activitatea Turismului Intern.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE