Studiul Cererii de Turism în Zona Munțiilor Semenic

INTRODUCERE

“SEMENIC, NUME DE FLOARE ŞI DE MUNTE”

Floarea de Semenic (Helyerium orenarium) are ceva din nemurirea şi prestanta florilor de colt. Mica, încat o crezi plapânda, aceasta planta cu flori albe, batând spre roz şi dispuse în capitule face parte din familia Cyperacae. În lunile iulie-august, Floarea de Semenic işi etaleaza petalele pufoase printre celelalte plante din jur.

Cândva demult, muntelui i-a fost atribuit numele florii prin legamant statornic şi astfel Munţii Semenicului au devenit micul masiv carpatic cu nume de floare de pe meleagurile stravechi ale pămăntului românesc.

Ocrotindu-i gingaşia, Masivul Semenic i-a oferit adapost în gradina sa bogata, la înalţimea golului cu pajişte montana, pe stanci şi versanţi puternic înclinaţi, pe culmi domoale şi vai adanci.

Turistii şi vizitatorii, localnicii şi cercetatorii naturii au îndragit şi muntele şi floarea lui. Astazi minunata floare a devenit aproape o raritate. Ea nu ne mai întampina permanent ca un veritabil ”ghid”, pe poteci, prin poieni, pe pajisti şi pasuni, înainte de a intra sau ieşi din padure.

Renumita pagina montana, desfăşrata pe o suprafata de circa 10 km2 dintre varfurile Semenic, Piatra Goznei şi Piatra Nedeia, constituie una din minunatele platforme carpatice, acoperite cu iarba deasa, în al carui strat gros paşii se pierd.

Plimbarile usoare sau de nuanta mai sportiva ne duc de la o baza turistică la alta, de la un colt al naturii la altul.

Codrii seculari sunt monumentali, printre arborii lor falnici umbra şi lumina se contopesc într-o atmosfera de linişte şi prospeţime. Zilele petrecute pe potecile lor constituie lungi momente de destindere şi reconfortare.

Pentru multiplele lor frumuseţi, Munţii Semenic atrag în egala masura, atat iarna cat şi vara, iar dorinta de a reveni pe culmile şi vaile pline de pitoresc iţi rămăne adanc întiparit în inima.

Unul din domeniile de activitate economico-sociala în plina ascensiune, care s-a transformat într-o ramura a economiei noastre, o constituie turismul, care sub influenta cuceririlor de ordin cultural şi tehnico-ştiinţific, capata o amploare tot mai mare constituindu-se într-un mijloc modern şi eficient de diversificare a cailor de refacere a capacitaţilor de munca şi de utilizare raţionala şi placuta a timpului liber.

Prin esenta şi structura sa, turismul este o activitate deosebit de complexa, conexata la toate ramurile economiei naţionale şi menita sa contribuie la valorificarea superioara a resurselor patrimoniului nostru geografic, cultural, edilitar. În acest context, Munţii Semenicului se numara printre regiunile ce dispun de ample şi valoroase valente capabile sa-i ofere un loc de frunte în arealul turistic al ţării.

Situaţi în vestul ţării, în apropierea granitei cu Iugoslavia şi la o distanta de 35 km de municipiul Reşita ei prezinta condiţii favorabile pentru amplificarea activitaţii turistice. Având în vedere factorii multipli care concura la posibilitaţile de optimizare a turismului şi la caracterul de unicat al zonei (cadrul natural, rezervaţii naturale, domenii schiabile, lacuri de acumulare, etnografie, asezari rurale, patrimoniu de istoria tehnicii, etc.) care fac posibila practicarea unui evantai de forme de turism, apreciem ca fiind importanta dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic. Ne exprimam convingerea ca dezvoltarea acestei zone turistice poate duce la crearea unor posibilitaţi eficiente a timpului liber.

Pentru realizarea acestei lucrari am facut cerceţări şi am consultat mai multe lucrari de specialitate. În lucrarea de fata am încercat sa dau o imagine asupra cererii de turism din zona Munţilor Semenic.

În întreaga activitate de sistematizare a materialului adunat, pe tot parcursul elaborarii lucrarii m-am bucurat de sprijinul şi ajutorul permanent al Domnului Prof. Dr. Constantin Negruţ de la Universitatea de Vest Timişoara, caruia ii aduc şi pe aceasta cale sincere multumiri.

CAPITOLUL 1

ASPECTE PRIVIND CEREREA TURISTICĂ

1.1. Semnificaţia şi particularităţi ale cererii turistice

Materializata prin consum turistic, cererea turistică reprezinta una dintre fortele cuplului ce pune în funcţiune complexa maşinarie a industriei turistice .

Volumul cererii turistice este expresia acelei parţi din veniturile populaţiei care într-o perioada determinata, va fi putea fi destinata achiziţionarii unor produse sau servicii turistice. Creşterea veniturilor populaţiei va continua sa determine apariţia unor noi categorii de turisţi proveniţi atat din ţările dezvoltate cat şi din ţările în curs de dezvoltare, în masura în care o parte a populaţiei acestor ţări se va putea alinia claselor sociale cu venituri medii. Cererea este exprimata de dorinta de a dobândi un anumit produs care se va manifesta daca sunt îndeplinite urmatoarele doua condiţii: existenta puterii de cumparare şi decizia de a achiziţiona produsul.

Economic vorbind, “cererea poate fi definita drept cantitatea de bunuri şi servicii care pot fi cumparate la un anume pret de-a lungul unei perioade date de timp. Conceptul de “cantitate” este însa dificil de definit în turism” .

Evitând complicaţiile semantice, potrivit concepţiei din domeniu, ne raliem întelegerii dupa care cererea turistică este formata din ansamblul persoanelor care işi manifesta dorinta de a se deplasa periodic şi temporar, în afara rezidentei obisnuite pentru alte motive decat prestarea unei activitaţi remunerate la locul destinaţiei. Sau, dupa Robert Lanquar, economist francez, “desemnam prin cerere turistică acea parte a persoanelor care se deplaseaza periodic şi în mod temporar, în afara rezidentei obisnuite pentru a desfăşra o activitate remunerata”.

Cererea turistică se manifesta la locul de resedinta al turistului, unde contureaza ceea ce se cheama “bazinul cererii”, fiecare bazin autonomizându-se, pe plan internaţional, prin caracteristicile economice, etnice, sociale şi politice ale teritoriului naţional careia ii este integrat.

Specificul turismului ca activitate economică imprima cererii turistice o particularizare, comparativ cu alte domenii, exprimata prin cateva trasaturi principale, respectiv:

- este o cerere naţionala, circa patru cincimi din cererea turistică mondiala se contureaza şi se satisface în interiorul granitelor naţionale ale ţărilor lumii, prin forma consumului turistic naţional;

- este o cerere concentrata în ţările şi regiunile dezvoltate pe plan economic

- este o cerere prioritar intraregionala, în sensul ca cea mai mare parte a fluxurilor cererii turistice internaţionale se deruleaza sub forma turismului intraregional.

- este o cerere cu o sezonalitate accentuata şi rigida, ca urmare a unor legiferari specifice, precum şi datorita unor factori psiho-sociali, culturali şi naţionali.

Toate aceste trasaturi imprima pietei turistice caracterul de piata “opaca”, anevoios de patruns, de cuantificat şi de influientat.