Studiul Pieței Turismului Intern în Republica Moldova

CAPITOLUL 1 EVOLUŢIA CIRCULAŢIEI TURISTICE INTERNE

Acceptînd importanţa, efectele, aportul şi impactul tangenţial al turismului intern ca ramură a economiei naţionale, convinşi fiind de necesitatea abordării dezvoltării acestuia prin optica marketingului strategic, am analizat evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova.

În Republica Moldova turismul intern se află la începutul afirmării sale ca sector al economiei naţionale. Perioada respectivă se caracterizează prin tendinţa de devansare a numărului de plecări raportat la numărul de sosiri ale vizitatorilor în ţară.

În intervalul anilor 1996-1999, s-a produs o scădere a activităţii turistice interne într-un ritm mediu anual de aproximativ 20% pentru sosiri (volumul fizic în dinamică). Anul 2000 a fost caracterizat printr-o înviorare a volumului fizic cu 34,6%, comparativ cu anul precedent, dar în 2001 situaţia s-a modificat radical, constatîndu-se o scădere bruscă a sosirilor în republică aproximativ cu 17%.

În intervalul anilor 2002-2004, creşterea stabilă a turismului intern s-a produs într-un ritm mediu anual de 18% ( dintre care în anul 2002- cu 28,5%; 2003- cu 17,4%; 2004¬10,4%), tendinţa uşoară spre scădere a numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în republică se observă în anii 2005 şi 2006. (vezi Anexa nr. 2.1. Activitatea turistică organizată de agenţiile de turism, în anii 1997-2006)

În intervalul anilor 2002-2004, s-a constatat o creştere a ritmului mediu anual pentru plecările vizitatorilor moldoveni în străinătate cu 70,4% - în 2002, 30,5% - în 2003, 1% - în 2004, pe cînd anul 2005 înregistrează o scădere cu 15,6%, anul 2006 intervine cu o înviorare a ritmului mediu anual pentru plecările vizitatorilor moldoveni în străinătate cu circa 18%.

Analiza circulaţiei turiştilor şi excursioniştilor, participanţi la acţiuni turistice interne denotă o creştere accentuată a ritmului mediu cu aproximativ 37% în perioada anilor 1999-2007 (dintre care 7,2%- în anul 1999; 93,7%- în anul 2000; 33,45- în anul 2001; 23,9%- în anul 2002; 41,7%- în anul 2003 şi 21,5%- în anul 2004), tendinţa uşoară spre scădere a numărul turiştilor şi excursioniştilor participanţi la acţiunile de turism intern se observă în anii 2005 şi 2006. (vezi Anexa nr. 2.1.)

În anul 2006 agenţii economici titulari de licenţe de turism au prestat servicii de turism la circa 133 mii turişti şi excursionişti, nivel mai inferior, decît cel realizat în

anul 2005 cu 1,2%.

Din numărul total de turişti străini care au vizitat Republica Moldova pe parcursul anilor 1996-2006 o pondere mai mare o deţin vizitatorii din ţările C.S.I. (vezi Anexa nr. 2.2.), o altă situaţie se observă în ceea ce priveşte structura plecărilor din Republica Moldova în străinătate.

Din informaţia prezentată în conchidem, că după ponderea în numărul total de sosiri ale cetăţenilor străini în Republica Moldova primul loc îi revine României (19,6%), după care urmează Turcia (11,8%), Ucraina (10,3%), Rusia (9,5%), Germania

(4,7%), Italia (4,7%).

Numărul de sosiri ale cetăţenilor străini în Republica Moldova în anul 2006, prin intermediul titularilor de licenţe de turism, a totalizat 14239 persoane, din care 52,3% au sosit în scopuri de afaceri şi profesionale, iar 43,3% - în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (vezi Anexa nr.2..2. şi 2.4.).

Numărul de plecări ale cetăţenilor moldoveni în străinătate, prin intermediul titularilor de licenţe de turism s-a cifrat la 67826 persoane, cu 18,5% mai mare, faţă de cel înregistrat în anul 2005. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere, agrement şi tratament (90,8%), pe cînd în scopuri de afaceri şi profesionale - doar 7,3 (vezi Anexa nr. 2.3. şi 2.4.).

Primele 7 ţări în care au preferat să călătorească cetăţenii moldoveni sînt: Bulgaria (27,5%), Turcia (20,3%), Ucraina (19,9%), România (13,5%), Rusia (6,7%), Ungaria

(3,2%), Polonia (2,3%). (vezi Figura nr. 2.4.):

Un domeniu major care urmează a fi dezvoltat în mod prioritar este sectorul de cazare. Evoluţia potenţialului de cazare al Republicii Moldova reflectă atît o reducere a numărului unităţilor de cazare caracteristică anilor 1996-1999, actualmente înregistrîndu-se o înviorare lentă din anii 2000-2006, cît şi utilizarea insuficientă a potenţialului disponibil. (vezi Anexa nr. 2.5.)

Structurile de cazare turistică colective în anul 2006 au fost frecventate de 312 mii turişti sau cu 3,4% mai mult faţă de anul 2005. (vezi Anexa nr. 2.6.).