Subcarpații Curburii

Subcarpaţii Curburii

Introducere

Valea Prahovei este plină de turişti străini. Fie că au achiziţionat pachete de câte o săptămână ori două, fie că sunt aduşi cu autocarele pentru vizitarea rapidă a celebrelor monumente ale naturii şi a obiectivelor istorice şi culturale, turiştii străini pot fi văzuţi peste tot şi în număr mare, şi astfel , ca români, avem un sentiment reconfortant de bucurie şi mândrie. Afacerile micilor comercianţi merg ca pe roate: se vinde orice, de la obiecte de artizanat mai mult sau mai puţin autentice, la mâncăruri şi băuturi tradiţionale, distracţii şi plăceri nocturne.

La Palatul Peleş, fără o programare de grup făcută cu multe zile înainte nu sunt multe şanse de pătruns , iar la Mănăstirea Sinaia călugării sunt deseori nevoiţi să uite de programul monahal, pentru a-şi îndeplini datoriile de gazde şi ghizi turistici.

Nu în ultimul rând, Valea Prahovei funcţionează şi vara aceasta ca destinaţie principală pentru turismul de business, cunoscut şi ca „turism de conferinţă“. Zeci de companii şi corporaţii aleg Sinaia, Buşteniul, Predealul ori chiar hoteluri izolate în munţi pentru a-şi desfaşura seminariile, team-building-urile şi cursurile de perfecţionare.

Hotelurile mari şi-au înmulţit şi modernizat sălile de conferinţă, şi şi-au instruit personalul astfel încât să satisfacă toate pretenţiile de turism.

Valea Prahovei şi judeţul Braşov au fost cele mai solicitate pentru turismul intern, Austria pentru outgoing.

Sezonul de iarnă 2007-2008 a indicat o creştere a cererii turistice atât pentru România, cât şi pentru străinătate. Din păcate, dacă în timpul sezonului de vară, majoritatea turiştilor aleg serviciile agenţiilor de turism, iarna, pentru turismul montan, mulţi s-au cazat pe cont propriu, în special în România şi în Austria. Acest fapt reprezintă un risc şi aduce dezavantaje clientului, care de multe ori poate primi servicii sub calitatea aşteptată si poate plăti un preţ mai ridicat.

1) Poziţionarea geografică

Subcarpaţii Curburii sunt cuprinşi între valea Trotuşului (în partea de nord) şi valea Dâmboviţei (în partea vestică). Partea interioară curburii subcarpatice este dată de Grupa de Curbură şi Grupa Bucegi, iar partea exterioară de Câmpia Română.

2) Potenţialul natural turistic

Relief şi subdiviziuni

Subcarpaţii Curburii prezintă cea mai complexă structură.Altitudinea maximă este de 996 m în Măgura Odobeşti, iar altitudinea minimă de sub 100m la contactul cu Câmpia Română; în medie fiind de aproximativ 500m.

Structura este foarte cutată, cu o succesiune strânsă de sinclinale şi aniticlinale; spre interior predomină rocile miocene (pe alocuri incluzând în axul anticlinalelor şi roci mai vechi aparţinând flisului Carpaţilor Curburii), iar spre exterior predominând rocile pliocene (pe alocuri cu roci miocene în axul anticlinalelor).

Această structură în două fâşii (benzi) paralele, curbate sub forma unor arcuri concentrice, generează două zone distincte şi din punct de vedere geomorfologic; subcarpaţii interni (în interior) şi subcarpaţii externi (spre exterior).

O caracteristică deosebită prezintă contactul existent cu regiunea muntoasă între râurile Prahova şi Buzău, unde, datorită pătrunderii din Carpaţi spre Subcarpaţi a pintenului de flis paleogen Ivanetu, se creează o zonă de tranziţie a caracteristicelor montane şi submontane, denumită chiar astfel: zona de interferenţă carpato-subcarpatică.

Spre exterior, contactul cu Câmpia Română se face printr-o treaptă de depuneri piemontane (un fel de "glacis"), care trece în câmpiile piemontane ale Targoviştei - Ploieştilor şi Râmnicului.

În dreptul Câmpiei Ploieştilor lăţimea Subcarpaţilor se reduce datorită pătrunderii spre interior a câmpiei piemontane a Ploieştilor.

Structura cutată a generat, pe cea mai mare întindere, un relief conform, adică adaptat structurii, cu depresiuni grefate pe sinclinale şi cu dealuri pe aniticlinale.

Pe suprafeţe relativ restrânse apar şi inversiuni de relief. Unele anticlinale au în interior sâmburi de sare, formând "cute diapire" (Slănic Prahova, Telega).

În zona Policiori - Berca - Albanasi apar vulcanii noroioşi, un fenomen pseudovulcanic interesant, legat de emanaţiile de gaze din lungul unor falii locale.

Subcarpaţii Curburii se află într-o mişcare de ridicare continuă, relativ lentă, dar mai accentuată în sectorul dintre Suşiţa şi Calnau. Aceste "mişcări neotectonice", asociate rocilor argiloase, creează o dinamică mai mare a alunecărilor de teren.

Mişcarea de ridicare neotectonică este dublată de o deplasare a Subcarpaţilor Curburii spre exterior (spre Câmpia Siretului Inferior), datorită presiunii exercitate de Carpaţii Curburii.

Totodată, în spaţiul dintre Podişul Dobrogei şi Carpaţii Curburii, microplaca tectonică care cuprinde şi Dobrogea coboară pe un plan înclinat (de tipul planului Benioff), fiind "subdusă" sub placa tectonică ce poartă în extremitatea sa sud-estică Carpaţii Curburii; în lungul acestui plan înclinat se produc dizlocări de mase subcrustale, care, din locul respectiv (denumit hipocentru), propagă în toate direcţiile unde seismice (unda seismică a cărei proiecţie este cea mai apropiată de hipocentru se numeşte epicentru).