Trasee Turistice România

Bucovina este considerata a fi leaganul turismului romanesc. Oricand o excursie in aceasta regiune va poate umple sufletul de pace.Si ce loc mai bun de a incepe daca nu cu manastirile.

Cele cinci manastiri fortificate, cu bisericile lor cu tot, ridicate in secolele al XV-lea si al XVI-lea, picatate in secolul al XVI-lea cu fresce exterioare care sunt si azi unice in Europa. Cele cinci manastiri sunt: Voronet ("Capela sixtina a orientului"), Arbore, Humor, Moldovita si Sucevita. Multe din ele au fost intemeiate de Stefan cel Mare si Petru Rares, conducatori de seama ai Moldovei. Plecând din Suceava, vechea capitala a Moldovei siprincipalul centru turistic al zonei, turistii pot vizita impozanta manastire Putna, unde se afla mormantul lui Stefan cel Mare, sau manastirea Dragomirna o alta constructie ce impresioneaza prin linia arhitectonica zvelta. Puternice nuclee de cultura si creatie artistica de la începuturile existentei lor, lacasurile Bucovinei îsi continua menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596).

Prima manastire a turului nostru este Manastirea Arbore .

Plecare ora 8 din Suceava. Ora 9:00 sosire la Arbore .

MANASTIREA ARBORE

In 1523 "in luna lui aprilie, in cetatea Hârlaului, Stefan Voda [Stefanita Voda] au taiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic sa-l fi aflat cu hiclenie" (Grigore Ureche).

Asa a sfârsit Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Stefan cel Mare, sfetnicul de seama a lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Stefanita Voda. Luca Arbore, cel care in 1497 a aparat cu curaj Cetatea de Scaun, timp de trei saptamâni, impotriva asediului polon, cel ce aproape 40 de ani, incepând din 1486, a fost portarul Sucevei - ne staruie in amintire si prin ctitoria sa din satul care ii poarta numele. Priceperea, iscusinta mesterilor ce au inceput a o ridica in aprilie 1502 au facut din biserica Arbore unul dintre monumentele de seama ale Moldovei. Mai târziu, dornice de a da un plus de frumusete ctitoriei tatalui lor, fiicele lui Luca Arbore poruncesc mesterului "Dragosîn" zugravirea peretilor exteriori. Scenele sunt populate de numeroase personaje in continua miscare. Culorile vii ale picturii sunt armonios imbinate, degajând multa caldura. In bogata policromie predomina verdele furat padurilor si colinelor din jur.

Echilibrul proportiilor constructiei, ca si pictura exterioara, ii confera bisericii Arbore o deosebita stralucire, alaturând-o celorlalte nestemate ale plaiurilor moldovene: Humor, Moldovita, Voronet, Sucevita

Plecand de la Manastirea Arbore pasii ne poarta apoi spre a doua oprire la Manastirea Sucevita (ora 11:00).

MANASTIREA SUCEVITA

Situata in satul cu acelasi nume, pe valea parauli Sucevita, la o distanta de 18 km sud-vest de orasul Radauti, Manastirea Sucevita a fost zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala intregii familii de boieri Movila dintre care Ieremia a domnit in scaunul Moldovei intre anii 1595-1606.

Prima ctitorie a familiei Movilestilor, care a precedat actualului complex manastiresc, a fost o biserica mai modesta, datand din preajma anului 1581. Fratii Movila incep mai tarziu construirea unei manastiri de amploare. prima cladire ridicata a ansamblului a fost biserica zidita intre anii 1582-1584.

Biserica cu hramul "Invierea Domnului" este construita in stilul arhitecturii moldovenesti.

Pictura, realizata in fresca, a fost executata de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie, si se pastreaza in forma originala.O trasatura caracteristica a picturii de la Sucevita este inclinatia spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti

Tabloul votiv, reprezentand intreaga familie a lui Ieremia Movila, se desfasoara in partea stanga a usii naosului.

Pictura naosului reprezinta "Viata Mantuitorului Iisus Hristos - minunile si patimile". Pictura esterioara a Manastirii Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura exterioara, singura care-si pastreaza latura de nord, unde este reprezentata scena "Scara virtutilor", cea mai impresionanta, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. In aceasta scena este redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune, pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat.

Fata sudica este decorata cu "Arborele lui Iesei", avand la baza filozofii antici", Acatistul Maicii Domnului", "Rugul in flacari" si "Acoperamantul Maicii Domnului".

In camera mormintelor sunt imormantati fratii voievozi, Ieremia si Simion Movila, ale caror lespezi de morminte, din marmura romaneasca de Ruschita, constituie valori artistice ale sculpturii medievale romanesti.

Iconostasul sau catapeteasma, care desparte altarul de naos, este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo, in anul 1801. Manastirea Sucevita poseda o colectie de obiecte, de certa valoare artistica si culturala, expuse in actualul muzeu, fosta sala de consiliu a manastirii, situata pe latura de est a incintei. Printre exponate se remarca cateva broderii de valoare exceptionala, datand din secolele XV-XVI-lea, din vremea lui Stefan cel Mare si Ieremia Movila, lucrate cu fir de aur, argint, matase si perle. Cele mai importante piese sunt portrete lui Ieremia si Simion Movila si un epitaf cu perle, tetraevangheliarele ferecate in argint aurit, un chivot donat de Mitropolitul Gheorghe Movila.

In complexul cultural-artistic pe care-l reprezinta Manastirea Sucevita, vizitatorul dornic de a cunoste arta medievala a secolelor XV-XVI, intalneste aici, arhitectura religioasa, de aparare si civila, monastica, pictura, sculptata in lemn si piatra, broderii, manuscrise miniate si argintarie.

Datorita valorii sale complexe si indeosebi a rolului educativ religios cultural, faima Manastirii Sucevita a trecut de mult hotarele tarii, aceasta superba perla a ortodoxiei romanestti inscriindu-se in randul operelor de cultura universala. Manastirea Sucevita care strajuieste de patru secole la poalele muntilor, ca o marturie a credintei noastre stramosesti si a istoriei neamului, va dainui peste veacuri intretinand vie faclia spiritualitatii ortodoxe romanesti.