Traseu Cultural-Istoric-Religios - Sibiu-Alba-Mures

Traseu cultural - istoric – religios

SIBIU – ALBA – MURES

Acest traseu este realizat pentru 40 de persoane. Traseul se va face cu un autocar cu 46 de locuri, avem doi soferi si un ghid. Plecarea se face miercuri 12.03.2007, din fata Magazinului Dumbrava, la ora 8:00 a.m.

Ziua I

Dupa plecare prima oprire se face la Sibiu

SIBIU

Prezentare

Judetul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se intinde pe o su prafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.

Limitele sale urmaresc crestele semete ale Muntilor Fagaras sau culmile domoale ale Muntilor Cindrel, care-l separa de judetele Arges si respectiv, Vilcea; trec apoi prin Depresiunea Fagaras, prin vaile sau peste dealurile din podisul Tirnavelor, unde se invecineaza cu alte trei judete: Brasov la est, Mures la nord si Alba la vest.

Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului Tarnava Mare, este caracterizat prinr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci.

Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului. Oltul (52 km in judet) colecteaza apele aduse de raurile din muntii Fagaras: Arpas, Cartisoara, Porumbac, Avrig. Raurile de pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel (Sebes, Cisnadie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoraste de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeste ca afluent raul Hartibaciu, care dreneaza o parte din podisul care-i poarta numele.

Raurile din partea nordica sunt adunate de Tirnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este intregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Balea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezerul Mare, Iezerul Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.

Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniu natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului.

Istorie

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului, atesta formarea si dezvoltarea societatii omenesti inca din paleolitic. La Racovita, a fost descoperit un topor de silex apartinand celei mai vechi culturi din istoria omenirii "cultura de prund" (1.000.000 - 600.000 ani). Vestigii arheologice din neolitic (5500-1900 I.Ch.) reprezentate prin fragmente din ceramica, podoabe, unelte casnice au fost descoperite in mai multe centre: Casolt, Ocna Sibiului, Medias, Boarta.Unelte din epoca bronzului (1900-800 I.Ch) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Medias, Tilisca, Sura Mica, iar vestigii din epoca fierului au fost scoase la iveala la Sibiu (cartierul Gusterita), Apoldul de Sus, Somartin etc.

Bogatia si valoarea istorica a materialelor din perioada dacica atesta ca teritoriul judetului a fost intens locuit in perioada Latene (cca. 300 I.Ch.-106 I.Ch.

Marturii din perioada dacica au fost descoperite la Sibiu (cartierul Gusterita), Casolt, Seica Mica, Medias, Bradu, Tilisca, Ocna Sibiului.

Romanii au lasat numeroase marturii ale existentei lor pe teritoriul judetului reprezentate prin cetati, drumuri, vase de lut ars, monede, opaite, obiecte metalice, tigle, caramizi etc. Importante descoperiri s-au facut la Boita, Sibiu (cartierul Gusterita), Seica Mica, Micasasa, Turnu Rosu, Talmaciu, Selimbar, Cristian, Miercurea Sibiului etc.

Dupa retragerea armatei, administratiei si o parte a proprietarilor populatia autohtona daco-romana a ramas pe loc. Continuitatea acestei populatii pe teritoriul Transilvaniei a fost dovedita prin descoperirile de la Bradu, Bratei, Biertan, Sura Mica, Ocna Sibiului etc.

Existenta unor comunitati de crestini in spatiul intercarpatic este dezvaluita de descoperirile arheologice, nu foarte numeroase, intre ele cea mai cunoscuta este Donariumul de la Biertan (gasit in 1779) datat in secolul al IV-lea care cuprinde pe langa monograma lui Christos si o inscriptie latina cu numele donatorului: "Ego Zenovius votum posui" (Eu Zenovie am pus aceasta ofranda).

Epoca prefeudala - in care pe teritoriul tarii au patruns popoarele migratoare - este reprezentata pe teritoriul judetului prin urme ale trecerii acestora la: Medias (avari),Velt (huni), Bruiu (goti), Seica Mica (gepizi).

Epoca feudala

In epoca feudala, istoria sibiana este bogata in evenimente. incepand cu secolul IX, patrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii, care au gasit aici poporul roman ca o entitate cu organizatii politice prestatale. Regii unguri, in scopul apararii "pamantului regesc" de atacurile dinspre rasarit si miazazi, au adus colonisti sasi. Colonizarea sudului