Turism balnear

CAPITOLUL 1 - STRATEGIA DEZVOLTĂRII TURISMULUI BALNEAR ȘI DE LITORAL

1.1. Considerații generale privind strategia dezvoltării turismului

În evoluția economiei mondiale de la acest început de mileniu, turismul ocupă un loc important, atât în comerțul internațional, cât și în economia națională a majorității statelor lumii. Prin contribuția sa la realizarea produsului mondial brut și la ocuparea forței de muncă, turismul se situează printre cele mai de seamă componente ale economiei mondiale.

Datorită modului eficient de valorificare a resurselor și efectelor benefice pe plan economic, social și cultural, guvernele multor țări dau turismului atenția cuvenită atunci când stabilesc programele de dezvoltare la nivel macroeconomic. Punerea în practică a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a căror calitate depinde reușita acestei acțiuni, care se poate concretiza în creșterea cererii interne și internaționale pentru turism.

Ca și în alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activității din turism, iar între strategiile la nivel macroeconomic, național și cele de la nivelul organizațiilor și al stațiunilor de turism există o strânsă interdependență. Datorită potențialului turistic deosebit, țara noastră nu poate face excepție de la regulă și, încă din 1994, printr-un program Phare s-a realizat un „Plan strategic de dezvoltare a turismului în România”, care acordă importanța cuvenită și turismului balnear, formă de turism cu un potențial de excepție și cu perspective net superioare turismului clasic.

Turismul reprezintă o piață sigură a forței de muncă și de redistribuire a celei disponibilizate din sectoarele economiei puternic restructurate;

Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creșterea economică și socială și la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind o importantă sursă de sporire a veniturilor populației;

Evoluțiile turismului arată că acest sector are un deosebit impact economic reprezentând uneori o sursă principală de redresare a economiilor naționale pentru țările care dispun de resurse turistice importante. Turismul acționează astfel ca un factor stimulator al sistemului economic global.

1.2. Factorii determinanti ai dezvoltarii turismului balnear medical si de litoral. Factorii naturali de cura

Principalii factori care determina dezvoltarea turismului balnear si de litoral sunt:

- factorii demografici - evolutia numerica a populatiei, structura pe varste, structura pe ocupatie

- factorii economici - veniturile populatiei, oferta turistica, preturile si tarifele produselor turistice

- factorii politici - regimul vizelor, facilitati la frontiera pentru turismul organizat, formalitati la frontiera, conflicte sociale, etnice si religioase.

- factori psihologici - educativi, de civilizatie, nivel de instruire, nivel de cultura, temperament, caracter individual, dorinta de cunoastere

- factorii socio-culturali - timp liber, urbanizare

Dintre toate segmentele de turism din România, turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil și independent de condițiile atmosferice.

În ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale și economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice internaționale, spre care se centrează importante mijloace materiale și umane, cu implicare tot mai profundă a științei și tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate de evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate a populației.

Resursele balneoturistice reprezintă componente determinante ale ofertei balneare, caracteristicile lor cantitative și calitative, determinând modul și nivelul de organizare și amenajare ale structurilor necesare valorificării lor. România dispune de un potențial balnear de excepție caracterizat prin diversitatea factorilor naturali de cură, valoarea lor terapeutică, rezervele importante. Acesta poate fi structurat pe mai multe categorii: ape minerale și termominerale, lacuri terapeutice, nămoluri și turbe terapeutice, emanații naturale de gaze terapeutice, saline, factori climaterici, plante medicinale, aeroioni.

1.3. Particularitati si tendinte in dezvoltarea turismului balneo-medical

Turismul balnear reprezintă deplasarea unor persoane de diferite vârste, sexe și profesii în stațiuni balneoclimaterice sau climatice, ori în localități cu factori naturali de cură pentru îngrijirea sănătății, odihnă, cură cu substanțe balneare naturale (ape minerale sau termominerale, nămoluri terapeutice, mofete etc.), cu extracte sau medicamente pe bază de plante, pentru profilaxie, întinerire, înfrumusețare sau numai pentru turism.

Particularitatile turismului balneo-medical sunt:

- Cerere relativ uniform repartizata in toate lunile anului

- Pondere de 10-15% din circulatia turistica mondiala

- Oferta statiunilor balneare - tot mai complexa

- Tendinta de crestere a calitatii serviciilor in statiunile balneare

- Statiuni balneare - amenajate „la sursa” (in apropierea surselor balneare) sau create “artificial” (importand resurse balneare)