Turism Balnear in Transilvania

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Turism Balnear in Transilvania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dragos Ardeleanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

1.Introducere 2
2.Date generale despre Transilvani 3
3.Turismul balnear 5
4.Factori naturali în turismul balnear 8
4.1.Clima 9
4.2.Apele minerale 9
4.3.Apele minerale îmbuteliate 9
4.4.Lacurile de interes terapeutic 9
4.5.Nămolurile terapeutice 10
4.6.Gazele terapeutice 10
5.Staşiuni balneare din Transilvnia 11
5.1. Rezervaţia vulcanii noroioşi de la Băile Homorod 11
5.2.Covasna 12
5.3.Băile Tuşnad 14
5.4.Sovata 16
5.5.Sângeorz-băi 17
5.6.Băile Jibou 19
5.7.Băile Sărate Turda 19
5.8.Ocna Mureşului 20
5.9.Geoagiu băi 20
5.10.Ocna Sibiului 21
6.Analiza swot a turismului balnear din Transilvania 22
7.Concluzii 25
8.Bibliografie 26

Extras din document

1.Introducere

„Cunoaşterea caracteristicilor clmatice şi bioclimatice locale ale staţiunilor şi regiunilor ţării înlesneşte şi o evaluare sporita a valorilor turistice, o asigurare a petrecerii, în cele mai bune condiţii, a unui concediu necesar şi eficient.”

Una din formele de turism care, în ultimii 20 de ani, s-a remodelat la nivel european, datorită conceptului potrivit căruia ,,sănătatea este o stare de bunăstare”, este turismul balnear.

Evoluţia turismului din ţara noastră în general şi a turismului balnear în special, reflectă atât dezvoltarea extensivă, baza tehnico-materială înregistrând, mai ales după 1970, o evoluţie permanent ascendentă, ce s-a racordat prin dimensiuni şi structură la dinamica cerinţelor consumatorilor, cât şi descreşterea ce a urmat schimbărilor economice şi sociale care au avut loc în România după 1989.

Prin intermediul acestui proiect se doreşte analizarea turismului balnear din Transilvania. În capitolul 2 sunt descrise date generale despre Transilvania, capitolul 3 conţine date despre turismul balneoclimateric iar factorii tursimului balneare sunt parcurse în capitolul 4. Capitolul 5 conţine informaţii despre staţiunile balneare, fiind analizat câte o staţiune din fiecare judeţ al Transilvaniei. Capitolul 6 cuprinde analiza swot a turismului balnear din această zonă.

2.Date generale despre Transilvania

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei şi versantele carpatice ce se înclină spre aceasta.

Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sălaj şi Sibiu. Noţiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două accepţiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, la vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („ţara de dincolo de pădure”), suprafaţa ei totală măsurând aproximativ 57.000 km². Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureş, Crişana, Sătmar, ţinut cunoscut şi sub denumirea Partium, adică „părţile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei adică: judeţele (comitatele) Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Bihor şi Arad. Suprafaţa regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte judeţele (comitatele) Maramureş, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (ţara) Chioarului şi judeţele (comitatele) Arad şi Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne. Suprafaţa totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeţei României. Populaţia ce trăieşte în acest spaţiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populaţiei României. Transilvania este din punct de vedere geografic un platou înalt, separat în sud de Ţara Românească prin lanţul Carpaţilor Meridionali şi în est de Moldova prin Carpaţii Orientali. Zona vestică a Transilvaniei (Crişana) are graniţă cu Ungaria. La nord, se învecinează cu Ucraina (regiunile Transcarpatia - care cuprinde partea de nord a Maramureşului istoric - şi Ivano-Frankivsk). Platoul cu înălţimi între 305 şi 488 de metri este irigat de râurile Mureş, Someş, afluenţi ai Tisei, şi de râul Olt, afluent al Dunării. Cel mai mare oraş din regiune, conform recensământului din 2002, este Cluj-Napoca (capitala sa istorică, alternativ cu Sibiul şi Alba Iulia) urmat de Braşov.

Zone etnografice:

Ţara Făgăraşului

Ţara Bârsei

Ţara Haţegului

Ţara Moţilor

Ţara Zarandului

Ţinutul Pădurenilor

Ţinutul Secuiesc

Conform recensământului din 2002, oraşele cele mai mari ale Transilvaniei în sens larg (care cuprinde şi Sătmarul, Crişana şi Maramureşul) sunt:

- Cluj-Napoca - 318.027

- Braşov - 283.901

- Sibiu - 170.045

- Târgu Mureş - 149.577

- Baia Mare - 137.976

Fisiere in arhiva (1):

  • Turism Balnear in Transilvania.doc