Extras din proiect
Pentru secolul XXI, în care abia am intrat, este acceptată ideea că economia mondială va fi dirijată de trei supra-industrii ale serviciilor: tehnologia informaţiilor, telecomunicaţiile şi industria turismului şi a călătoriilor.
Datorită efectelor benefice în plan economic, social, cultural, ecologic şi politic, toate statele depun eforturi de implementare a unor strategii de dezvoltare a turismului, care să determine valorificarea superioară a potenţialului turistic pe care îl au, creşterea circulaţiei turistice şi a încasărilor. Reuşita sau eşecul acestei încercări este influenţată de concurenţa puternică ce caracterizează turismul la nivel planetar. Stabilirea politicii turistice va avea în vedere elementele ce pot influenţa decizia turistului în alegerea destinaţiei sale. Măsurile luate la nivel central pot ameliora poziţia concurenţială a propriei destinaţii sau pot să-i aducă prejudicii.
Pentru ţările din fostul bloc socialist, cu putere economică redusă şi evoluţii contradictorii, deci şi pentru România, ritmuri cât mai mari ale dezvoltării turistice şi alinierea la standarde occidentale a bazei tehnico-materiale şi a serviciilor turistice, reprezintă obiective majore, ce pot determina apropierea şi integrarea în topul ţărilor turistice cu o bună cotă de piaţă şi cu efecte economice de care astfel de ţări beneficiază din plin, iar pentru noi reprezintă încă un deziderat.
Una din formele de turism care, în ultimii 20 de ani, s-a remodelat la nivel european, datorită conceptului potrivit căruia ,,sănătatea este o stare de bunăstare”, este turismul balnear.
Creşterea economică şi evoluţia condiţiilor de viaţă ale omului modern aduc, pe lângă aspectele pozitive, unele aspecte negative, cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibrele alimentare calitative şi cantitative, intensificarea acţiunii patogene a mediului ambiant asupra organismului uman datorită poluării fizice şi chimice, care au impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei.
În vederea diminuării impactului acestor efecte negative, tot mai mulţi turişti aleg ca destinaţie de vacanţă staţiunile balneare.
Prin rezultatele eficiente obţinute în menţinerea şi consolidarea sănătăţii şi a refacerii potenţialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism a cărei poziţie pe piaţa turistică internaţională este în creştere continuă.
Dintre ţările Europei Centrale şi de Est,România are avantajul oferit de cantitatea şi calitatea factorilor naturali de cură, unii cu valoare de unicat, dar şi dezavantajul unei baze tehnico - materiale depăşite. După o perioadă de creştere şi modernizare la nivelul anilor ۥ 70, când a beneficiat de politica de socializare a acestei forme de turism, concomitent cu dezvoltarea turismului internaţional, turismul balnear românesc a intrat, după 1989, într-o perioadă de criză. Perioada prea lungă de tranziţie cu efectele sale, lipsa unei strategii la nivel naţional şi local pentru stoparea declinului şi dezvoltare, au favorizat degradarea staţiunilor balneare.
Cu toate acestea, printr-un program realist de dezvoltare generală a turismului, turismul balnear, la rândul său, se poate repoziţiona pe piaţa turismului românesc şi pe piaţa turismului balnear european.
Reluarea creşterii economice, înregistrată după 2000, perspectiva integrării europene, strategiile formulate la nivel macroeconomic şi iniţiativele investitorilor locali, ne dau convingerea că turismul balnear românesc va reuşi în efortul de realizare a unei oferte de calitate, la nivel european.
La acest început de mileniu, în multe state din lume există interes şi preocupare pentru limitarea efectelor negative pe care le-a avut dezvoltarea economică asupra sănătăţii populaţiei. Una din căile eficiente de luptă împotriva bolilor civilizaţiei lumii moderne este oferită de turismul balnear. Trendul internaţional este acela al întoarcerii la natură pentru tratament şi recreare, iar din acest punct de vedere staţiunile balneare sunt în mod evident o destinaţie potrivită.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Turism Balnear pe Litoralul Marii Negre cu Privire Speciala asupra Statiunilor Eforie si Techirghiol.docx