Turism cinegetic în Republica Moldova

Introducere

În această lucrarea de licenţă voi aborda o temă ce este legată de o ramură a turismului aflată în curs de dezvoltare şi ea sună în modul următor: ,,Tendiţe de dezvoltare a turismului de vânătoare şi pescuit în Republica Moldova”

Această ramură a turismului dispune de un potenţial suficient, atît animalier cât şi pescicol, care reprezintă unul din factorii principali în dezvoltarea acestei ramuri turistice. Folosind acest potenţial într-un echilibru biologic, adică într-un mod care să nu afecteze echilibru natural, putem obţine mari succese în dezvoltarea acestei ramuri turistice şi datorită acestui fapt ea va căpăta caractere a turismului durabil.

Această temă a fost aleasă de mine deoarece acestă ramură turistică în prezent este în curs de dezvoltare şi aş dori să fiu unul din pretendenţii care participa la această dezvoltare. Tendinţa mea pe viitor este de a aplica noi proiecte, planuri şi metode care vor dezvolta intensiv această ramură turistica.

Actualitatea temei. Tema este destul de actuală dearece, există posibilitaţi de dezvoltare a acestui sector cinegetic şi transformarea lui întro activitate comercială ce poate atrage turiştii străini. Pentru dezvoltarea turismului de vânătoare şi pescuit se impune întreprinderea unor măsuri de management, de administrare a faunei sălbatice, cât şi a pisciculturii prin reglementarea şi ţinerea la un control strict a acestui sector. Problema abordată în lucrare este actuală deoarece turismul de vânătoare şi pescuit, în prezent, în alte ţări aduce un venit favorabil economiei naţionale. Aceasta reprzintă un imbolt pentru dezvoltarea acestei ramuri turistice în R. Moldova.

Obiectul de studiu al lucrării îl constitue evoluţia, încă din cele mai vechi timpuri, a vânătorii şi pescuitului, până în prezent când aceste ocupaţii au devenit o sursă de atragere de capital străin. Deci practicarea turismului de vânătoare şi pescuit a prins amploare, şi este mereu în dezvoltare, înfrumuseţat de noi proiecte, idei şi propuneri pentru dezvoltarea acestei ramuri turistice, concomitent cu păstrarea idei de a-i reda caractere a turismului durabil.

Nivelul de cercetare ştiinţifică. Pescuitul a fost una dintre primele îndeletniciri ale omului, iar carnea de peşte a constituit hrana principală de origine animală cu mare importanţă pentru evoluţia umană. Pentru început, pescuitul s-a făcut din apele apropiate localitaţilor umane (rîuri, lacuri, zone litorale etc.) predominând consumul de peşte în stare proaspătă, apoi s-a trecut la reţinerea temporară a peştilor în acumulări improvizate, în scopul asigurării cu peşte şi în sezoanele cu condiţii vitrege de pescuit. Rezultatele acestor cercetări sunt evedenţiate foarte bine în lucrarea lui Traian Stan “Acvacultura”. El a descris importanţa creşterii dirijate, care în prezent este folosită cu succes în industria turistică.

Despre metode de creştere dirijată putem afla din lucrarea Gh. Bîrcă “Cum să înfiinţăm iazuri şi eleştee”. În această lucrare este descris amănunţit despre construcţiile iazurilor şi eleşteelor, caracteristici, date generale despre marimi şi suprafeţe. Lucrarea lui Gh. Bîrcă reprezintă ca un ghid pentru începătorul unei afaceri in turismul de pescuit.

Pe lângă pescuit s-a mai manifestat ca o îndeletnicire de bază: vânatul! El ca şi pescuitul a reprzentat una din sursele principale de hrană, care în prezent, deasemenea este o ocupaţie de bază pentru cei care le place şi vor să practice turismul de vânătoare.

Despre potenţialul turismului de vânătoare, este bine reflectat în lucrarea lui Gh.Uspenski şi M.Lozan “Fauna de vânătoare din Moldova” şi o altă lucrare scrisă de Munteanu A., Savin A., Sâtnic V., Corcimaru “Starea unor specii de animale de vânătoare în Republica Moldova”.

Dar pentru ca turismul să aibă caractere a turismului durabil este nevoie de o ramură a industriei care să poată dirija funcţionarea turismului de vânătoare şi pescuit cum a r fi: Ecologia. Despre normele ecologice este bine evidenţiat în lucrarea “Ecologia şi protecţia mediului” scrisă de V.Ddonea, I.Dediu, C.Andron, D. Roşcovan.