Turism cultural - obiective cultural istorice - Mănăstirile din nord-ul Olteniei

Turism cultural

~Obiective cultural istorice:manastirile din nord-ul Olteniei~

Romania

Monumentele istorice din nordul Olteniei-prezentare generala

Expunere de motive

Patrimoniul cultural imobil al zonei de nord a Olteniei, cuprinzând judetele Gorj, Mehedinti si Vâlcea, include, dupã criteriile de clasare stabilite prin legea nr.422/2001, situri si monumente arheologice, monumente istorice, monumente de for public si monumente comemorative.

In lista monumentelor istorice din nordul Olteniei sunt înscrise peste 1500 de monumente si situri arheologice, acoperind paleoliticul inferior, neoliticul, epoca bronzului, a fierului, cultura dacicã si romanã, succedatã de cultura nationalã. Cele mai numeroase sunt monumente istorice de importantã regionalã, nationalã si universalã. Cea mai mare pondere o detin obiectivele de cult care cuprind:

l Marile ansambluri monastice: Hurezi, Cozia, Arnota, Tismana, Bistrita, Polovragi, Govora, Dintr-un Lemn, Frasinei, Lainici, Strâmba, Turnu, Surpatele, Gura Motrului.

l Alte mãnãstiri si schituri: Crasna, Icoana, Logresti, Cãrbunesti, Dealu Mare, Ostrov, Cornetu, Dobrusca, Stânisoara, Brãdetu, Iezer, Pahomie, Pãtrunsa, Schitul Topolnitei, Strehaia.

l Biserici de zid, ctitorii boieresti, ale ierarhilor bisericii ortodoxe romane (egumeni, mitropoliti) sau ale comunitãtilor locale.

l Biserici din lemn, ctitorii episcopale sau egumenesti, dar în principal ale comunitãtilor locale.

l O altã categorie este constituitã din constructii civile grupate în cule, conace, case boieresti.

Constructiile ce reprezintã arhitectura traditionalã a lemnului din nordul Olteniei sunt în mare mãsurã valorificate stiintific si expozitional în muzee ale satului (Curtisoara – Gorj si Bujoreni – Vâlcea)

Ca situri arheologice reprezentative pentru preistoria si istoria nationale sunt de remarcat:

l Pestera Cioarei – Borosteni – Pestisani – Gorj – cel mai vechi nivel musterian

l Pestera muierilor – Baia de Fier – Gorj – paleolitic superior

l Ruinele castrelor romane de la Bumbesti – Jiu, ruinele Podului lui Traian,

Castrul Roman, Turnu din Tr. Severin, rezervatiile de la Ocnita (Buridavã Dacicã), Stolniceni (Buridavã Romanã) Vâlcea etc.

l Siturile arheologice de la Svinita, Devesel, Simian – Mehedinti.

În zona de nord a Olteniei sunt zeci de monumente de for public protejate prin Legea monumentelor istorice între care este de remarcat Ansamblul monumental Calea Eroilor cu piesele sale componente: Coloana recunostiintei fãrã sfârsit, Poarta sãrutului, Masa tãcerii si Aleea scaunelor.

Fig.1(www.romeohuidu.com/main.php?g2_itemId=579)masa tacerii

Numeroase obiective (monumente) se încadreazã în capitolul case memoriale si monumente funerare. Mai cunoscute sunt: casa memorialã Constantin Brâncusi de la Hobita – Pestisani Gorj, Casa memorialã Ecaterina Teodoroiu din Tg. Jiu, Casa memorialã Tudor Vladimirescu – Vladimir Gorj, Casa memorialã Gh. Anghel – 1895 – Drobeta Tr. Severin, Conacul Bãlcestilor si Memorialul Nicolae Bãlcescu – comuna N. Bãlcescu – Vâlcea.

În nordul Olteniei îsi dorm somnul de veci mari fãuritori de istorie a neamului românesc, mari ctitori de tarã: Mircea cel Bãtrân, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Ecaterina Teodoroiu etc.

Dezvoltarea turismului, pânã la punerea în valoare a întregului potential de care dispune zona, este necesarã ca aerul; este o alternativã la restrângerea activitãtii din minerit, petrol, gaze, energie electricã. Dintr-o zonã cu nivel economic ridicat, cu un grad foarte înalt de ocupare a fortei de muncã, cu venituri pe mãsurã, a devenit o enclavã a somajului, a lipsei de investitii, cu infrastructurã necorespunzãtoare si nivel de trai scãzut si un mediu degradat prin agresare.

Tinutul care dã tãrii peste o treime din productia de energie electricã, peste 20 de milioane tone de cãrbune, miliarde de metri cubi de gaze, sute de mii de tone de titei, are cele mai distruse drumuri, cele mai afectate suprafete agricole si silvice, somaj si poluare ridicate.

Prin promovarea acestei legi se doreste sensibilizarea administratiei publice centrale si locale în vederea alocãrii de fonduri care sã asigure reabilitarea ecologicã a zonei, sã facã posibil un ritm optim de restaurare, consolidare, conservare a monumentelor istorice, pentru lucrãri publice de reabilitare si modernizare a infrastructurii, pentru atragerea de investitii si implicit crearea de locuri de muncã.

Adoptarea prezentei initiative ar putea constitui un prim pas pentru accesarea de fonduri comunitare si nu numai, în vederea salvãrii situatiei de regres economic generat de reducerea activitãtii din minerit, energie, petrol, gaze. Fãrã identificarea de solutii alternative este usor de prevãzut degradarea accentuatã a mediului economico-social al zonei

MÂNÃSTIREA HUREZ (HOREZU)

Profitând de linistea de la hotarele Tarii Românesti pe care o cârmuia, Constantin Voda Brâncoveanu porunci in vara anului 1690 inceperea zidirii uneia dintre cele mai de seama ctitorii ale sale - mânãstirea Hurez.

Mesterii care au planuit-o, ca si lucratorii care au asezat pietrele acestor ziduri au vadit multa ingeniozitate si pricepere. Armonia proportiilor, compozitia ordonata, unitatea de stil al intregului ansamblu al acestei mânãstiri, pictura ca si motivele decorative sculptate in piatra adeveresc unicitatea si valoarea stilului brâncovenesc. Azi, mânãstirea Hurez este considerata drept cel mai reprezentativ monument al arhitecturii secolului XVII-lea al Tarii Românesti.