Turism de Afaceri in Timisoara

Proiect
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 13986
Mărime: 303.66KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1 4

TIMIŞOARA - SITUARE ŞI RESURSE 4

1.1. Condiţii naturale 4

1.2. Analiza structurilor de cazare 12

1.3. Puncte de atracţie turistică 17

CAPITOLUL 2 19

PREMISELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI DE AFACERI 19

2.1. Potenţialul investiţional al turismului de afaceri 19

2.2. Infrastructură fizică 21

2.3. Euroregiunea Dunăre-Kris-Tisa – Mureş 23

CAPITOLUL3 24

TURISMUL DE REUNIUNI, CONGRESE ŞI PROFESIONAL 24

3.1. Analiza tipurilor de congrese, conferinţe şi simpozioane 24

3.1.1. Congrese, conferinţe şi simpozioane medicale 25

3.1.2. Simpozioane culturale 30

3.1.3. Manifestări economice 31

3.1.4. Simpozioane ştiinţifice 32

3.2. Târguri, expoziţii şi alte manifestări de interes public 34

3.3. Analiza bugetului Congresului Intenaţional de Cardiologie " Zilele cardiologiei timişorene" 37

CAPITOLUL 4 40

CIRCULAŢIA TURISTICĂ 40

4.1. Numărul de turişti 41

4.2. Indicatorii circulaţiei turistice 42

4.3. Durata medie a sejurului 42

4.4. Densitatea circulaţiei turistice 43

CAPITOLUL 5 44

PERSPECTIVELE CAMEREI DE COMERŢ, INDUSTRIE ŞI AGRICULTURĂ, TIMIŞOARA (CCIAT) 44

5.1. Principalele obiective ale CCIAT privind dezvoltarea regională 51

5.2. Înfiinţarea unui Birou pentru Turism 53

5.3. Parcul Tehnologic şi Industrial – Timişoara 54

CONCLUZII 55

BIBLIOGRAFIE 57

ANEXE 59

Extras din document

INTRODUCERE

Serviciile de tratament şi alimentaţie publică, alături de serviciile de cazare şi transport precum şi de multe alte servicii, sunt o componentă esenţială a turismului.

Turismul reprezintă un fenomen caracteristic societăţii, civilizaţiei actuale, o componentă majoră a vieţii economice mondiale.

Turismul evoluează sub incidenţa procesului de dezvoltare al umanităţii, acţionând ca factor important în creşterea economică.

Noţiunea de turism are un caracter dinamic, lărgindu-şi sfera de cuprindere în continuu şi adaptându-se la viaţa economică. Turismul are ca scop organizarea călătoriilor pentru diferite scopuri: recreere, tratament, agrement, participare la reuniuni, congrese, întâlniri de afaceri, şi include toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor turiştilor.

Importanţa serviciului de cazare turistică. Conţinutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacităţii de cazare şi implicarea în activitatea turistică a acesteia, îmbogăţindu-se cu noi forme şi funcţii de protecţie.

La început, existenţa hotelurilor a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât turistice. Ulterior, pe măsura dezvoltării circulaţiei turistice şi dezvoltării turismului ca fenomen de masă, creşte numărul locurilor de cazare.

Industria hotelieră, deşi nu priveşte în exclusivitate angrenarea tuturor spaţiilor de cazare şi servicii pentru turişti, manifestă multă receptivitate faţă de nevoile acestora. Pe lângă atracţia exercitată de un loc turistic, amenajările legate, în principal, de condiţiile de odihnă şi agrement, contribuie, în mod hotărâtor, la prezenţa turiştilor în acea zonă. Complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor, reprezintă un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic şi indirect, de creştere, a eficienţei comercializării lui.

Turismul de afaceri reprezintă un factor important al turismului în general, pentru că, spre deosebire de turismul de recreere, turismul de afaceri asigură o periodicitate, un ciclu (anual sau trimestrial) de vizitarea a oraşului.

Proiectul de faţă îşi propune să analizeze factorii care influenţează circulaţia turistică, în cazul turismului de afaceri începând cu factorii geografici, microclimatul, resursele naturale, până la factorii economici şi de natură managerială.

1. TIMIŞOARA – SITUARE ŞI RESURSE

1.1. Condiţiile naturale

Cadrul geografic

Timişoara este aşezată la întretăierea paralelei 45°47’ latitudine nordică, cu meridianul 21°12’ longitudine estică, aflându-se în sud-vestul câmpiei Tisei, în zona de divagare Timiş – Bega, într-unul din puţinele locuri pe unde se puteau traversa întinsele mlaştini formate de apele celor două râuri, care până acum 200 de ani acopereau în fiecare primăvară, cu o pânză de apă gălbuie suprafaţa cuprinsă între dealurile Lipovei şi cele ale Silagiului.

În partea de nord-est şi de nord se află terasa dintre Giarmata-Vii şi Dumbrăviţa, cu înălţimea medie de circa 100 m. Această terasă a Begăi, a avut iniţial altitudinea de 25 – 30 m faţă de albia râului, dar a suferit o mişcare de subsidenţă, astfel încât astăzi, altitudinea ei e de circa 10 m deasupra nivelului râului. Mişcarea de subsidenţă e dovedită prin faptul că cele două straturi de loess care se găsesc sub pătura de sol brun-roşcat de pădure se află la nivelul luncii inundabile, iar depozitele de terasă sunt scufundate sub nivelul actual al râului.

În partea de nord – vest se întinde câmpia joasă a Torontalului, cu înălţime medie de 88 m, care intră în contact cu vatra oraşului prin câmpul de la Cioreni. Pe această câmpie se găsesc numeroase crovuri, rezultate în urma loess-ului. În partea de este se întinde lunca Begăi, formată din nisipuri şi argile galbene lutoase, cu o altitudine medie de 90 – 95 m. La vest, spre Săcălaz, nivelul ei coboară până la 85 m. În jurul Săcălazului, Freidorfului şi Frateliei se găsesc numeroase meandre vechi, mlăştinoase, unele complet seci. De asemenea, şi aici sunt frecvente crovurile.

În sud e cumpăna apelor între Bega şi Timiş, a căror cote scad de la 96 la 91 m în direcţia NE – SV. În această parte apar la suprafaţă forme de şiroire grefate pe argile cenuşii şi nisipuri argiloase.

Clima

Teritoriul oraşului Timişoara se încadrează în climatul continental de tranziţie, caracteristic depresiunii panonice, cu unele influenţe ale climatului submediteranean adriatic. El se caracterizează în linii mari prin diversitatea şi neregularitatea proceselor atmosferice.

Temperatura medie anuală este de 10,9°C, luna cea mai caldă fiind iulie (21,6°C) iar cea mai rece ianuarie (-1,2°C).

Perioadele de îngheţ sunt scurte, numărul zilelor cu temperatură medie sub zero fiind de 44. totuşi, intervalul de timp în care se produc îngheţurile este mare. În mod obişnuit, primul îngheţ are loc la sfârşitul lui octombrie, iar ultimul la jumătatea lui aprilie.

Preview document

Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 1
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 2
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 3
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 4
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 5
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 6
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 7
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 8
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 9
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 10
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 11
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 12
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 13
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 14
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 15
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 16
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 17
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 18
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 19
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 20
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 21
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 22
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 23
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 24
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 25
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 26
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 27
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 28
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 29
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 30
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 31
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 32
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 33
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 34
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 35
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 36
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 37
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 38
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 39
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 40
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 41
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 42
Turism de Afaceri in Timisoara - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Turism de Afaceri in Timisoara.doc

Alții au mai descărcat și

Rolul mass-mediei în promovarea a două zone cu potențial turistic similar. studiu de caz - Valea Prahovei și Ceahlău-Bicaz

CAP. 1. INTRODUCERE 1.1. Metodologie Realizarea lucrării de faţă “Rolul mass-mediei în promovarea turismului a două zone cu potenţial turistic...

Managementul Agenției de Turism Best Travel Bistrita

CAP. I FIRMA DE TURISM ŞI PERFORMANŢELE SALE 1.1 Istoricul apariţiei şi evoluţiei turismului Interesul pentru călătorie şi turism s-a transformat...

Piața mondială a turismului de afaceri

CAPITOLUL I ISTORIC ȘI CONCEPTE ÎN TURISMUL DE AFACERI Turismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu, atât pe plan mondial, cât și...

Turismul balnear la nivelul Județului Bihor

INTRODUCERE Turismul balnear ocupă un loc important în turismul românesc, datorită prezenței pe teritoriul românesc a numeroase izvoare termale și...

Strategii de Dezvoltare in Judetul Neamt

1. Importanta strategiei pentru dezvoltarea turismului În prezent, la scara planetei, turismul este caracterizat de o concurenta puternica între...

Dezvoltarea Turismului Balnear în Stațiunea Mangalia

INTRODUCERE Originea lingvistica a termenului “turism” este strans legata de semnificatia cuvintelor latine “tornare” (a se intoarce) si “tornus”...

Turism - Afaceri

INTRODUCERE Actualitatea cercetării. Turismul de afaceri reprezintă o călătorie asociată cu participarea la întâlniri la nivel de companie sau de...

Timișoara - Oraș European

Argument În domeniul economic, turismul, alături de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, va fi una dintre cele trei direcţii fundamentale...

Te-ar putea interesa și

Studiu de Piață Privind Agenția de Turism Ultramarin

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA PIEŢEI, A FIRMEI ŞI A SERVICIULUI 1.1. PREZENTAREA PIEŢEI Turismul reflectă ansamblul de relaţii şi fenomene care...

Activitatea turistică în Timișoara - SC XYZ SRL

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND OFERTA TURISTICĂ ACTUALĂ A MUNICIPIULUI TIMIŞOARA 1.1. INTRODUCERE Apariţia turismului se pierde în negura...

Studiu privind contabilitatea operațiunilor din activitatea turismului intern

INTRODUCERE Turismul reprezintă un fenomen economico– social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi influenţat de...

Importanța eficienței activității în turism

INTRODUCERE Specificul activităţii turistice raportat de eficacitatea totală determinate de: sigura de aplicare a factorilor de producţie,...

Prospectarea ofertei turistice a Județului Timiș

Introducere Judeţul Timiş prin tradiţie, perseverenţă şi performanţele sale a devenit cel mai atractiv centru economic al României, un important...

Mixul de marketing al agenției Marhal Turism

Capitolul 1. MEMORIU JUSTIFICATIV Cercetarea de marketing,cât şi promovarea vânzărilor în România se afla într-un punct în care pentru a avea...

Tratamentul Contabil al Cheltuielilor la Nivelul unei Entități cu Activitate de Comerț și Turism

Introducere Factorii economici exteriori au făcut ca în ultimii cincisprezece ani piaţa timişoareană a turismului să se caracterizeze printr-o...

Managementul agenției de turism SC Travel House Internațional SRL

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA SOCIETATII S.C. Travel House International S.R.L 1.1. Scurt istoric Organizarea activitatilor turistice se realizeaza...

Ai nevoie de altceva?