Turism în Cetatea Sibiului

ARGUMENT

Sibiul este oraşul care pur şi simplu m-a fermecat!

Am ales Sibiul deoarece mi se pare cel mai frumos oraş medieval din România iar arhitectura şi centrul istoric este superb având în vedere că este un oraş care şi-a păstrat şi evidenţiat identitatea şi istoria dar cultura care l-a clădit se regăseşte la fiecare pas.În 2007 , Sibiul a fost numit Capitala Culturală Europeană, iar în acel an , am vizitat oraşul de pe malul Cibinului împreuna cu colegii de clasă, dar nu în totalitate deoarece excursia a durat doar 3 zile iar la unele obiective turistice cum ar fi in Biserica Evanghelică Romano-Catolică nu ne-a permis să intrăm deoarece eram un grup numeros.

Îmi doresc foarte mult sa revăd acel oraş minunat , dar de data aceasta , să îl cunosc mai bine , cu părţi bune sau rele daca este cazul , reuşind sa vizitez absolut orice colţ al lui , să-i descopăr tradiţiile şi modul în care sibienii işi trăiesc viaţa.

Cap.I. JUDEŢUL SIBIU-PREZENTARE GENERALĂ

I.1. Istoria Oraşului

Primele aşezări umane din zona Sibiului datează din paleolitic, iar prima atestare documentară a localităţii apare într-un document emis în secolul al XII-lea de Papa Celestin al III-lea.

Diploma Leopoldină (1691) a consfinţit ocupaţia Transilvaniei de către austrieci, Principatul intrând astfel în componenţa Imperiului Habsburgic. Transilvaniei i se recunoştea, astfel, autonomia iar Sibiul devenea, pentru un secol, capitala Transilvaniei.

Perioada habsburgică din istoria Sibiului a adus elemente importante de modernitate şi în ceea ce priveşte arhitectura.Treptat, imaginea de veche cetate medievală a luat locul celui de oraş modern, plin de edificii construite în spiritul barocului vienez, între care două, situate în centrul burgului sunt reprezentative şi există şi astăzi: biserica iezuită şi Palatul Brukenthal, cel mai renumit monument baroc din Sibiu.

După 1850, dezvoltarea economico-socială generală şi-a pus amprenta şi asupra Sibiului, apărând mici intreprinderi care au constituit nucleul viitoarei dezvoltări industriale a oraşului. Totodată a avut loc şi o revoluţie urbanistică. S-au construit trei spitale, impunătoarea clădire a Muzeului Asociaţiunii-ASTRA, actualmente Biblioteca ASTRA, dar şi Catedrala Ortodoxă, clădirea seminarului teologic, Liceul Gheorghe Lazăr, baia populară, Palatul de Justiţie. S-a introdus iluminatul cu gaz, apoi tramvaiul electric (folosind energia electrică furnizată de intreprinderea locală de electricitate)

Pe plan cultural progresele au fost şi ele remarcabile, Sibiul fiind pe tot parcursul evoluţiei sale istorice, în avangarda culturală a vremii. Pentru Sibiu, viaţa muzicală devenise o obişnuinţă încă din timpul baronului Brukenthal. Dacă teatrul sibian a fost primul din ţară, de reţinut rămâne şi faptul că, la Sibiu a apărut şi prima carte în limba română, primul calendar din ţară, prima revistă de teatru precum şi primul atelier de litografie din Transilvania.

Din perspectiva evoluţiei urbane a Sibiului de după Marea Unire la la 1918 este de remarcat tendinţa de conservare a tot ce exista în vechea cetate a Sibiului, în special în Oraşul de Jos. Ar mai fi de menţionat faptul că după Timişoara, Sibiul a fost al doilea oraş din România care s-a ridicat împotriva dictaturii impuse de cele peste patru decenii de comunism, suferind mari pagube materiale precum şi victime omeneşti în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

I.2. Date generale

Aşezat în inima ţării, la răscruce de drumuri, Sibiul închide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortăreţe, pe care timpul nu a reuşit niciodată să o distrugă. Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert rămâne faptul că, primele pagini ale cronicii oraşului se leagă de coloniştii saşi, chemaţi aici de regii unguri, care doreau să-şi consolideze stăpânirea asupra Transilvaniei. Când au venit saşii pe aceste locuri, în secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde de civilizaţie pe care le-au sădit într-o zonă eminamente rurală.

Înflorirea meşteşugurilor şi a comerţului pe care saşii le-au promovat cu stăruinţă a condus la o prosperitate a întregii comunităţi. Dezvoltarea vertiginoasă şi constantă a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole, în cea mai importantă cetate a Transilvaniei, unul dintre cele mai înfloritoare şi prospere oraşe din această parte a Europei.

În Sibiu a trăit, a studiat sau a creat o întreagă pleiadă de mari scriitori, filosofi, oameni, politici, artişti. În acest context nu e de mirare că Sibiul a fost, de-a lungul istoriei, scena de desfăşurare a nenumărate premiere din spaţiul românesc:prima farmacie (1494) , prima bibliotecă (1300) , primul spital (1292) , prima librărie (1778) , prima manufactură (1788) , primul spital de neuropsihiatrie, primul paratrăznet, primul ziar (1852) , primul tramvai electric (1904) respectiv cel mai mare muzeu în aer liber (Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale Populare-ASTRA) din sud-estul Europei. Astăzi, Sibiul îşi atrage turiştii nu numai prin farmecul său medieval ori prin şarmul irezistibil al vieţii sale culturale ci prin arta gastronomică rafinată care reuneşte într-un misterios creuzet tradiţia milenară daco-romană şi influenţele exercitate de-a lungul veacurilor de popoarele stabilite pasager sau definitiv pe aceste meleaguri.

I.3. POTENŢIALUL TURISTIC

A. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL

a.1.Aşezarea geografică.Suprafaţa.Populaţia

Harta Judeţului Sibiu

Judeţul Sibiu este aşezat în sud-vestul Transilvaniei, în partea centrală a Romaniei, având ca vecini judeţele: Mureş la nord , Braşov la est, Argeş si Vâlcea la sud şi la vest judeţele Vâlcea şi Alba Având o suprafaţă de 5.422 km2, judeţul Sibiu ocupă 2,3% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere administrativ, Judeţul Sibiu numără 188 de localităţi Dintre acestea, două sunt municipii, Sibiu şi Mediaş, 9 sunt oraşe iar 53 sunt comune. Reşedinţa de judeţ este municipiul Sibiu.

Ca întindere, ocupă locul al 24-lea, acelaşi pe care se situează şi din punct de vedere al populaţiei (421. 724 locuitori la recensământul din martie2002, ceea ce înseamnă o densitate de 78 loc. /km. p, ea fiind organizată în 140765 gospodării şi 94 clădiri instituţionale, cu un număr mediu de persoane de 2, 95 ). Este foarte echilibrat din punct de vedere al structurii pe sexe, respectiv 51% faţă de 49% în favoarea celui feminin. Populaţia este într-un procent covârşitor (90, 4%) de naţionalitate română şi preponderent ortodoxă, urmând în ordine cea maghiară, rromă şi germană, respectiv culturile romano-catolic, greco-catolic şi reformat. Judeţul reuneşte 188 de localităţi, între acestea, două fiind municipii (Sibiu şi Mediaş), nouă oraşe (Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu), lor adăugându-li-se 53 de comune. Reşedinţa judeţului este municipiul omonim, Sibiu (cu o populaţie actuală de 154. 892 locuitori), oraş cunoscut sub numele de Hermannstadt şi având o vechime de peste opt secole (a fost menţionat prima dată într-un document oficial din 1192).

a.2.Relief

Relieful judeţului coboară de la sud, din zona montană care ocupă aproximativ 30 % din suprafaţa judeţului, reprezentată de Munţii Făgăraşului unde se întâlnesc înălţimi ce depăşesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2508 m), munţii Cibinului şi ai Lotrului cu suprafeţe plane uşor vălurite, chiar la altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului şi Ştefleşti), cu ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se întinde pe aproximativ 50 % din suprafaţa judeţului zona de podiş (podişurile Hârtibaciului, Secaşelor şi Târnavelor) cu relief deluros cu înălţimi între 490 m şi 749 m. Între zona montană şi cea de podiş trecerea se face printr-o zonă depresionară de contact (depresiunea Făgăraşului sau Ţara Oltului, Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului) care se desfăşoară aproape continuu între cele două trepte de relief şi ocupă cca 20 % din suprafaţa judeţului, propice culturilor agricole.