Turism rural Costești

Introducere

“Spațiul rural – este expresia efortului indelungat al omului pentru a pune in serviciul său componentele geografice ale naturii.” Este un spațiu pe care omul l-a modelat de-a lungul timpului, in funcție de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa si l-a umplut cu creațiile sale de natură antropica, fiind deci, o adevarată “capodoperă rustică “ a omului. Interesul pentru deplasarea în mediul rural a început să crească începînd cu sec. XIX-lea ca o reactie la stresul datorat urbanismului şi industrializării tot mai mari. Turismul rural îmbrăţişează toate activităţile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potenţialului natural şi uman al satelor, ajutînd la păstrarea culturii moştenite şi în acelaşi timp reduce fenomenul de migraţie. Turismul rural este defapt împletirea activitatilor traditionale cu cele legate de ospitalitate si recreativitate. Turismul rural se bazează, în majoritatea tipurilor de primire existente, pe dotările ce se regăsesc, în mare parte, în proprietatea privată a locuitorilor din spaţiul rural, participanţi (în calitate de prestatori) la activităţile turistice.

Capitolul I

În acest capitol am propus să prezint un scurt istoric al satului Costești, Raionul Ialoveni, (Anexa 1) fiind situat in centrul Republicii Moldova fiind situate pe malul drept al rîului Botna, la 9 km de centrul raional, si la 22 km de capitala Chișinau. Se invecineaza, la nord-est cu Ialoveni si Milestii Mici la nord-vest cu Pojoreni si la sud cu Hansca. Satul Costești vine sa ocupe un loc deosebit în sistemul turistic al Republicii Moldova și să contribuie o veritabilă carte de vizită a țării. Prima atestare documentară a satului Costești este din 4 mai 1572 insă primele așezări pe teritoriul satului Costești au apărut în cele mai vechi timpuri (sec. IV-III î. e. n.). acest fapt este confirmat de datele arheologice (Anexa 2). Costeștiul are o asezare getică. Ea se află in sud-estul satului de astăzi pe valea rîulețului Botna, la departare de cca 5 km. Aici au fost depistate vase de ceramică getică. Pe teritoriul Costeștiului a apărut un oraș odată cu Orheiul Vechi. Valea rîului Botna crea condiții favorabile pentru păstorit, agricultură, comert iar codrii din apropiere asigurau populația cu lemn, vînat etc. Cercetările, însă, ce s-au efectuat, au fost episodice. Oricum, ele se întind pe o suprafaţă de 4 kmp şi ocupă în lăţime toată lunca Botnei, de pe care au fost depistate o mulţime de obiecte, ce se referă la sec. XVI. În centrul aşezării erau situate casele aristocraţiei oraşului. A fost descoperită o construcţie de piatră (30-20 m) cu destinaţie obştească. În unele case de piatră au fost găsite urme de conducte de apă din ceramică. La aproximativ 300 m mai sus de Botna, pe malul ei stîng, era situată o cetate. Ruinele ei relevă că era o construcţie solidă. Posibil, aceasta era reşedinţa conducătorului militar al oraşului. Satul Costeşti, încă în sec. Xlll-XIV atestată o cultură materială destul de avansată - case de lut, lemn şi chiar de piatră, conducte de apă din ceramic etc. Casele costeştene aveau pridvor şi prispe, elemente care se păstează pînă azi. Se construiau căsoaie - case cu o odaie mare, cu sobă în mijloc. Casele erau acoperite cu paie ori cu stuf, în odăi se puneau laiţe, mese, scaune şi scăunele. Cei mai înstăriţi îşi împrejmuiau gospodăriile cu garduri de nuiele. Satul avea moară si mult pămînt agricol. In prezent la primaria satul Costești este inregistrata doar popupalie de naționalitate româna fiind intr-un numar de 11.967 de locuitori, cu 3462 de gospodarii. Pe teritoriul satului se află aproximativ 10 km de drumuri “asfaltate” dintre care doar 3 km au o reparatie capitala. Satul Costești prin diversitatea de case de la batrinesti la moderne, cu locuri pitoresti a Codrilor si a fisșilor de padure ce inconjoara satul cit si cu asmosfera liniștită a lacurilor de e aceste meleaguri. Astefel turistul pe aceste locuri ar putea imbina istoria cu natura intr-o alta lume, o lume a frumosului.