Turismul Balnear în Stațiunea Băile Felix

Cap. I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE TURISM

1.1. Importanţa economică a turismului

Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca un element dinamizator al sistemului global. Desfăşurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. Cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, şi indirect, în stimularea producţiei ramurilor participante la construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţii de agrement etc.

În acest context, principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului, rezultă din următoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

2. Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă, poate constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe;

3. Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

4. Turismul, prin efectul său multiplicator acţionează ca un element dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale:

A. Infrastructura de transport:

a) reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri nationale care să faciliteze circulaţia şi accesul spre zonele de interes turistic;

b) relansarea şi dezvoltarea aeroporturilor şi a porturilor;

c) modernizarea transportului pe căile ferate;

d) dezvoltarea sistemelor de transport combinat;

e) programe de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale, cu implicaţii în diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente ale potenţialului turistic al ţării aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunării, Delta, programe turistice pe Marea Neagră ş.a.).

B. Telecomunicaţiile -modificările la nivelul economiei digitale sunt esenţiale pentru ca întreprinderile să devină şi să se menţină competitive.

Turismul şi călătoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologică, pot ajuta România să obţină şi să aplice sistemele tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un nivel competitiv. O parte din ce în ce mai mare a operaţiilor turismului şi călătoriilor - precum şi toate operaţiile virtuale de vânzări şi distribuţie - comunică prin sistemele de telecomunicaţii. E-marketing - pe o piaţă globală competitivă şi din ce în ce mai dezvoltată din ziua de astăzi, există o mare nevoie pentru un puternic branding naţional de conducere care să optimizeze resursele, să concentreze într-un nucleu interesele - sectorul public şi privat, naţional, regional şi local - şi să capteze atenţia turiştilor. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonată asupra marketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asupra României.

C. Organizarea şi finanţarea activităţilor de comunicaţie -în multe cazuri o destinaţie se compune din numeroşi ofertanţi diferiţi. Punerea în fapt a cooperărilor între aceştia şi/sau a alianţelor strategice sunt un mijloc puternic de a face faţă concurenţei marilor întreprinderi turistice cu sucursale sau activităţi în toată lumea. Sectorul public trebuie să furnizeze cadrul organizatoric care să permită crearea şi buna funcţionare a unui organism pentru comercializarea unei destinaţii în ansamblul său. Sarcina principală a acestuia este aceea de a comercializa regiunea sau ţara ca o destinaţie turistică şi de a-i ameliora global imaginea.

Turismul balneomedical reprezintă una din formele cele mai constante de activitate turistică şi un factor multiplicator important al dezvoltării economiei naţionale.

Serviciile prestate în cadrul acestei forme de turism sunt diversificate, la cele de cazare şi alimentaţie adăugându-se cele legate de tratament şi agrement specific, fapt ce ar justifica grija pentru amplificarea acestei forme de turism.

Turismul balnear, aşa cum declara dl Guy Ebrard preşedintele Federaţiei Internaţionale a Termalismului şi Climatologiei – FITEC – nu are numai valenţe medicale, profilactice, de recuperare şi readaptare funcţională, dar şi un potenţial economic major. Aspectul economic reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital, cât şi de un nivel mult mai puţin vizibil cuantificabil, ca generator de importante economii în cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativă a cheltuielilor de spitalizare, consumului de medicamente şi a numărului total al zilelor de boală.