Turismul balnear și de agrement în stațiunea Buziaș

CAPITOLUL 1

SERVICIILE TURISTICE

1.1. Conţinutul prestaţiei turistice

Turismul se prezintă ca un fenomen socio-economic complex, poziţionat la interferenţa mai multor subdiviziuni ale economiei naţionale. Este vorba atât despre activitatea unităţilor angajate direct în servirea turiştilor (societăţi comerciale de transporturi, de alimentaţie publică, hoteliere, agenţii de voiaj etc.), cât şi despre unităţile implicate indirect (societăţi comerciale din domeniul construcţiilor, industriei prelucrătoare, prestărilor de servicii etc.). Deşi, în sens larg, turismul este înţeles ca fiind acţiunea de a călătorii pentru odihnă şi recreere, el este un fenomen complex care reuneşte un ansamblu de activităţi spijinite pe dimensiunile cantitativ-calitative ale celorlalte componente ale unui complex economic naţional, dar care, la rându-I îşi va face simţită prezenţa în creşterea şi diversificarea acestora, a sistemului social-economic global.

Această concepţie privind turismul asigură o viziune de sistem în identificarea şi intercondiţionarea componentelor sale şi ilustrează existenţa unor activiţăţi de natura serviciilor în sfera domeniului turistic. Tocmai acest lucru conferă turismului caracteristicile unei activităţi prestatoare de servicii care ia forma unei suite de prestaţii, cum ar fi: conceperea şi organizarea călătoriei, transportul, cazarea, agrementul etc. Toate acestea justifică încadrarea turismului în sfera terţiarului.

Produsul turistic, drept componentă a ofertei turistice, este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependenţelor, dintre resurse şi servicii. Numai prin intermediul serviciilor, resursele se vor putea concretiza în produse turistice. De aici rezultă importanţa deosebită a serviciilor, fără acestea neputând exista produs turistic.

În concluzie, putem spune că existenţa unui patrimoniu turistic valoros, nu presupune şi un turism dezvoltat. În absenţa serviciilor care să le pună în valoare şi să le facă accesibile turiştilor, resursele de excepţie (şi nu numai) rămân în afara circuitului economic. De asemenea, datorită investiţiilor în domeniul serviciilor şi a calităţii prestaţiilor oferite, unele ţări cu potenţial turistic relativ modest se pot considera ca teritorii cu ritm înalt şi dinamic de dezvoltare turistică. Este cazul unor ţări ca: Germania, Anglia, Cehia,Ungaria etc.

1.2.Particularităţi ale serviciilor turistice

Turismul face parte din sectorul terţiar, dar are un specific distinct faţă de alte prestaţii ale acestui sector. Acest specific distinct decurge din modul particular de realizare a activităţii, de natura muncii prestate în cadrul activităţilor ce-l compun. Turismul are şi o serie de particularităţi comune tuturor componentelor terţiarului, dar încercăm să le sintetizăm numai pe cele specifice serviciilor turistice şi putem spune că acestea sunt:

Caracterul nematerial al prestaţiei. Aceasta înseamnă că serviciul turistic există în formă potenţială şi se concretizează numai în momentul întâlnirii cererii turistice cu oferta turistică.

O a doua particularitate a serviciilor turistice rezultă din caracterul nematerial al prestaţiei şi aceasta este nestocabilitatea prestaţiilor. Produsul turistic se consumă pe măsura producerii sale. Produsele turistice au o natură aproape intangibilă, de aceea ele nu pot fi stocate, ambalate sau transportate. Aceste aspecte ale produselor turistice aduc unele avantaje prin eliminarea cheltuielilor legate de distribuţia fizică, dar şi unele dezavantaje şi dificultăţi în asigurarea echilibrului ofertă-cerere, acest lucru având consecinţe negative asupra gradului de utilizare a capacităţilor de cazare, alimentaţie, transport, tratament şi a resurselor umane.

Coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi consumului serviciilor turistice este o altă trăsătură a acestora. Aşa cum am spus, produsul turistic nu poate fi ambalat şi expediat, de aceea pentru a-l putea consuma se impune prezenţa fizică a clientului. Astfel, ofertantul devine gazdă. Neîndeplinirea condiţiei simultaneităţii execuţiei şi consumării serviciilor are efecte negative asupra volumului activităţii turistice prin pierderi de ofertă sau/şi cereri neacoperite.

Industria turistică este un sistem complex de prestaţii, ea consistă într-un mare număr de tipuri de firme interdependente.

Serviciile turistice sunt inseparabile de persoana prestatorului. Dacă acţiunea prestatorului este întreruptă, serviciile turistice încetează să mai existe. Comercializarea serviciilor necesită contractul nemijlocit dintre producător-prestator şi consumator, dar acest lucru presupune o bună cunoaştere a nevoilor pieţei şi delimitarea sferelor de acţiune deoarece un producător nu-şi poate oferi serviciile simultan pe mai multe pieţe. Totodată foarte importantă este calitatea serviciilor turistice, care depinde în cea mai mare măsură de persoana prestatorului, nivelul său de pregătire, seriozitatea şi modul în care acesta îşi îndeplineşte sarcinile.

Inseparabilitatea de persoană prestatarului implică o pondere mare a cheltuielilor de muncă vie. În domeniul turistic penetrarea progresului tehnic se face mai lent tocmai datorită acestei dependenţe de persoana prestatorului. În ultimul timp au fost informatizate operaţiunile de rezervare a locurilor în mijloacele de transport sau cazare, în operaţiunile derulate în incintele hotelului, în evidenţa cheltuielilor, încasărilor etc.