Cuprins
- Introducere
- Cap.1. Prezentarea generală a staţiunii
- 1.1. Aşezarea geografică
- 1.1.1.Căile de acces
- 1.1.2.Relieful
- 1.1.3.Clima
- 1.1.4.Hidrografia
- 1.1.5.Fauna şi flora
- 1.2. Dezvoltarea istorică
- 1.3. Dezvoltarea staţiunii după cel de-al doilea război mondial
- 1.4. Consideraţii geologice
- Cap.2. Organizarea serviciilor turistice
- 2.1. Gestionarea turismului
- 2.2. Dotările existente
- 2.3.Analiza structurilor turistice din staţiunea Buziaş
- 2.4.Evaluarea stării resurselor staţiunii
- Cap.3. Climatul şi termalismul
- 3.1. Aerul şi climatul
- 3.2. Apa minerală Buziaş
- 3.3. Termalismul la Buziaş
- 3.4. Posibilităţi terapeutice balneare în staţiunea Buziaş
- 3.5. Indicaţii terapeutice ai factorilor naturali de cură
- Cap.4. Circulaţia turistică
- 4.1. Numărul de turişti
- 4.2. Indicatorii intensităţii şi densităţii turistice
- 4.3. Durata medie a sejurului
- 4.4. Densitatea circulaţiei turistice
- Cap.5. Eficienţa economică
- 5.1. Productivitatea
- 5.2. Tarifele
- 5.3. Rata rentabilităţii
- Cap.6. Modalităţi de (re)lansare a turismului la Buziaş
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din proiect
“B U Z I A Ş”
Staţiune balneoclimaterică, altitudine 128 m ; funcţionează în tot cursul anului ; situată în plină câmpie a Banatului, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Timişoara şi Lugoj.
Căi de acces pe şoseaua regională Timişoara-Buziaş-Lugoj la 34 km de Timişoara şi 23 km de Lugoj, pe calea ferată Timişoara-Nord-Buziaş (36 km), Lugoj-Buziaş (27 km); din Buziaş (staţia CFR) cca. 12 curs CFR pe zi (cu automotor) asigură legătura de 2 km dintre staţie şi centrul staţiunii.
Principalii factori terapeutici sunt cele trei izvoare (apa unuia se îmbuteliază), un puţ şi trei sonde a căror apă minerală este folosită în cura balneară. Caracteristica apelor minerale de Buziaş este procentul crescut de acid carbonic şi bioxid de carbon.
Apa minerală de Buziaş este carbogazoasă, feruginoasă, bicarbonatată, cloruro-sodică, hipotonă, atermală, cu variaţiuni ale unora sau altora dintre componente de la o sursă la cealaltă. Astfel : apa izvoarelor Phoenix şi Republica are o mineralitate totală de 2,42 g %o şi respectiv 2,92 g %o, apa ce se îmbuteliază de 3,60 g %o, iar a sondelor între 4,36-7,20 g la litru.
Climat de câmpie continental-mediteranean, caracterizat prin veri călduroase (nopţi răcoroase) având o medie de 20,9 C (în iulie) şi ierni blânde, cu media lunii ianuarie de 0,1 C (media deasupra limitei îngheţului; cel mult 7-9 zile de îngheţ în luna ianuarie). Nebulozitatea este redusă vara şi toamna, lunile iulie-octombrie având cele mai multe zile senine… precipitaţiile anuale de circa 600 mm, cu maxime în iulie şi noiembrie, umiditatea redusă dimineaţa, ceva mai crescută după-amiaza. Presiunea atmosferică corespunzătoare altitudinii, are variaţiuni lunare mici (750 mm în mai, 753 mm în octombrie). Vânturile cele mai frecvente vara bat dinspre nord, aducând mase de aer rece, care temperează căldura de câmpie, iar iarna bat dinspre sud, aducând mase de aer cald ; luna cu cele mai frecvente zile cu vânt este aprilie (cca.20-23 de zile), iar cea mai calmă, octombrie.
În staţiune se află buvete pentru cura internă, instalaţii pentru băi calde cu apă minerală carbogazoasă, bazin cu apă minerală feruginoasă (pe perioada de vară), ştrand pentru aerohelioterapie, instalaţii de fizioterapie şi sală pentru gimnastică medicală.
Staţiunea este indicată pentru afecţiuni ale aparatului cardiovascular, afecţiuni ale tubului digestiv, aparatului urinar şi în anemii.
Puncte de interes turistic : împrejurimile staţiunii, oraşele Lugoj şi Timişoara, localitatea balneoclimaterică Ivanda (în apropiere de Deta).
În împrejurimile Buziaşului se fac scurte plimbări pe dealul Silagiului (la podgorii) şi la pădurea Dumbrăvii.
În Buziaş şi în comunele din împrejurimi, de mare interes este portul specific bănăţean. Pe lângă cămăşi, poale, catrinţe, pieptar şi bete (elemente comune şi altor zone ale portului popular), în Banat femeile poartă pe spate, peste poalele cămăşii, o ţesătură dreptunghiulară policromă (de 10-40 cm) din lână, mătase, bumbac şi fir de aur şi argint, din care atârnă chiţele (fire lungi de lână colorată) : acesta este opregul. Opregele specifice Banatului sunt însă felurite de la o zonă la alta şi chiar de la un sat la celălalt”.
Costin Ştefănescu – Staţiuni balneare şi climaterice din România
INTRODUCERE
Serviciile de tratament şi alimentaţie publică, alături de serviciile de cazare şi transport, precum şi de multe alte servicii, sunt o componentă esenţială a turismului.
Turismul reprezintă un fenomen caracteristic societăţii, civilizaţiei actuale, o componentă majoră a vieţii economice mondiale.
Turismul evoluează sub incidenţa procesului de dezvoltare al umanităţii, acţionând ca factor important în creşterea economică.
Noţiunea de turism are un caracter dinamic, lărgindu-şi sfera de cuprindere în continuu şi adaptându-se la viaţa economică. Turismul are ca scop organizarea călătoriilor pentru diferite scopuri : recreere, tratament, agrement, participare la reuniuni, congrese, întâlniri de afaceri şi include toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor turiştilor.
Importanţa serviciului de cazare turistică. Conţinutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacităţii de cazare şi implicarea în activitatea turistică a acesteia, îmbogăţindu-se cu noi forme şi funcţii de protecţie.
La început, existenţa hotelului a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât turistice. Ulterior, pe măsura dezvoltării circulaţiei turistice şi dezvoltării turismului ca fenomen de masă, creşte numărul locurilor de cazare. Industria hotelieră, deşi nu priveşte în exclusivitate angrenarea tuturor spaţiilor de cazare şi servicii pentru turişti, manifestă multă receptivitate faţă de nevoile acestora. Pe lângă atracţia exercitată de un loc turistic, amenajările legate, în principal, de condiţiile de odihnă şi agrement, contribuie, în mod hotărâtor, la prezenţa turiştilor în acea zonă. Complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor, reprezintă un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic şi indirect, de creştere, a eficienţei comercializării lui.
Turismul de odihnă şi recreere presupune renunţarea la activităţile de orice fel şi exercitarea în mod voluntar a unor activităţi preferate de fiecare turist. Acest fel de turism ajută la refacerea potenţialului fizic şi intelectual al turistului după un an de muncă şi pregătirea sa pentru începerea unui nou an de lucru.
Proiectul de faţă îşi propune să analizeze factorii care influenţează circulaţia turistică în staţiunea balneoclimaterică Buziaş, începând cu factorii geografici, microclimatul, resursele naturale, până la factorii economici şi de natură managerială.
De asemenea, ne propunem să identificăm aspectele ce induc desincronizări şi inadvertenţe în activitatea S.C.T.B. Buziaş, precum şi metode eficiente de înlăturare a acestora, în vederea relansării turismului.
CAP.1. PREZENTAREA GENERALĂ A STAŢIUNII
1.1. Aşezarea geografică
Aşezarea Buziaşului în plină câmpie, ca un oraş-staţiune balneară şi-a găsit importanţa şi chiar numele în minunatele calităţi binefăcătoare ale izvoarelor sale.
Buziaşul surprinde cu originalitatea şi pitorescul său, prin frumuseţea sa şi îndeosebi prin minunatul parc care înconjoară staţiunea.
Oraşul-staţiune Buziaş este situat în sud-vestul României, între colinele care se prelungesc la poalele dealului Silagiului. Oraşul este situat aproximativ la jumătatea distanţei dintre Timişoara-Lugoj (la 35 de km de Timişoara şi la 28 de km de Lugoj). Buziaşul se află la altitudinea de 128 m deasupra nivelului mării.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Turismul Balnear si de Agrement in Statiunea Buzias.doc