Turismul de Recreere in Zona Geografica Braila-Galati

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Turismul de Recreere in Zona Geografica Braila-Galati.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 88 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Turtureanu Anca

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I – ZONA GEOGRAFICĂ BRĂILA-GALAŢI
1.Poziţie geografică 1
2.Cadrul istoric 1
3.Rrelief 3
4.Aspecte climatice 4
5.Hidrografia 5
6.Turismul de recreere 6
CAPITOLUL II –CARACTERISTICILE ECONOMICE ALE ZONEI BRĂILA-GALAŢI
1.Populaţia 10
2.Nivelul de dezvoltare al oraşelor 12
3. Prezentarea structurii economiei locale pe domenii principale de activitate 13
3.1.Metalurgie SC.MITTAL STEEL SA 13
3.2.Industria construcţiilor navale S.C. DAMEN S.A 14
3.3.Navigaţia fluvială şi activitaţile portuare 14
3.4.Institutul de proiectare navală 15
3.5.S.C. PROMEX S.A 15
3.6.Portul Brăila 16
3.7.Industria confecţiilor BRAICONF Brăila 18
3.8.Agricultura 19
4.Infrastructura 21
CAPITOLUL III – RESURSELE TURISMULUI ÎN ZONA
BRĂILA -GALAŢI
1 Turismul de recreere asociat cu turismul balnear 26
2.Turismul de recreere pe Dunăre 27
3.Turismul de recreere legat de manifestari si festivaluri 29
4.Turismul de recreere combinat cu obiectele culturale 30
4.1.Muzeul de istorie Galaţi 31
4.2.Muzeul de artă viyuală Galaţi 32
4.3.Complexul muzeal de Ştiinte ale Naturii Galaţi 34
4.4.Teatrul de păpuşi „Guliver” Galaţi 35
4.5.Teatrul Dramatic „Fani Fardini” Galaţi 36
4.6.Teatrul „Nae Leonard” Galaţi 37
4.7.Muzeul judeţean Brăila 38
4.8.Muzeul judeţean Brăila Secţia de Ştiinte ale Naturii 39
4.9.Teatrul Dramatic "Maria Filoti" Brăila 42
5.Turismul de agrement 42
5.1 Pădurea Gârboavele Galaţi 42
5.2.Lacul BRATEŞ Galaţi 45
5.3.Lacul Vânători Galaţi 47
5.4.Insula Mică a Brăilei., 49
5.5.Zona turistică Blasova Brăila 50
5.6.Lacul Sărat Movila Miresii Brăila 55
CAPITOLUL IV- PROGRAME DE DEZVOLTARE A
OBIECTIVELOR TURISTICE DE AGREMENT DIN ZONA GEOGRAFICĂ BRĂILA-GALAŢI
1. Programe în cadrul judeţului Galaţi 58
l.l.Reabilitarea ecologică şi amenajarea turistică a zonei Lacul Vânători 58
1 2.Amenajarea port ambarcaţiuni în zona plajei Dunarea 58
1.3.Restaurarea şi punerea in valoare a siturilor arheologice-pliante de
prezentare turistică 58
2. Proiect de dezvoltare a turismului dunărean 59
3.Modernizarea infrastructurii turistice a staţiunii Lacu Sărat Brăila 61
3.1.Finalizarea complexului hotelier multifuncţional 62
3.2.Modernizare plajă si solar pentru nudism 62
3.3.Îmbunataţirea calitaţi tratamentului balnear prin constrirea unei noi
baze de tratament 63
3.4.Modernizarea taberei de vacanţă pentru copii si tineret 63
3.5.Reabilitarea şi midernizarea reţelelor de apă, a iluminatului şi a
parcărilor auto 64
3.6.Decorarea interioară a bisericii 'Sfântul Pantelinon" 64
3.7.Obiectivele proiectului 64
CAPITOLUL V- PROPUNERI DE MODERNIZARE ŞI VALORIFICARE
1. Analiza fenomenului turistic al zonei geografice Brăila-Galaţi 67
2. Propuneri de modernizare şi valorificare a aşezării de vacanţa Blasova 70
2.1.Modernizarea infrastructurii 70
2.2.Căile de acces 71
2.3.Extinderea si modernizarea structurii de primire turistică 71
2.4.Oportunităţi 73
3.Propuneri de valorifcare a potenţialului natural oferit de Lacul Sărat
Movila Miresii 74
3.1 Varianta I propusa de Consiliul Judeţean Brăila 74
3.2.Varianta II propusa de Consiliul Judeţtean Brăila 75
3.3.Oportunităţi 76
4. Turismul recreativ - "Barometru" al calităţii mediului înconjurător 77
Concluzii 79
Bibliografie 83

Extras din document

CAPITOLUL I

1.Poziţia geografică

Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-se intre 45o25’ şi 46o10’ latitudine nordică, între 27o20’ şi 28o10’ longitudine estică. Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-dunărene, fiind situat in partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgătoare: Dunăre, Siret şi Prut, în sec¬torul fluvio-maritim al ţării.

În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Pru¬tul formează graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul ace¬luiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea.

În aceste limite geografice judeţul Galaţi ocupă 4466,3 km2, adică 1,9 la sută din suprafaţa României.1

Cea mai mare grupare urbană de pe Dunărea Inferioară , ca număr de locuitori concentraţi pe un teritoriu restrâns, ca forţă si importanţă economică pe plan local , regional şi naţional , ca forţă de atracţie a unor multiple energii umane şi materiale este situată la ultima schimbare de direcţie a cursului fluviului, acolo unde acesta primeşte apele însemnaţilor afluenţi Prutul şi Siretul. La o complexa zona de contact, între unităţi fizico-geografice variate şi deosebit de importante : Lunca Dunării, Câmpia Bărăganului, Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Covurluiului.2

2.Cadrul istoric

În componenţa sa se remarcă oraşele porturi Brăila şi Galaţi, fiind o zona geografică apărută ca o inmanunchere de aşezări ce datează din cea mai îndepărtată antichitate În aceasta zonă se inmanuncheau o serie de factori regionali , cu o importanta deosebită , cărora li s-a adăugat şi viaţa internă, varietatea locală a raporturilor dintre mediul geografic natural şi social şi procesele de producţie, toate acestea având o influentă mare asupra aşezărilor.

Există mărturii istorice care atestă existenţa în regiunea Dunării inferioare a unei intense vieţi economice şi a unei densităţi de populaţie apreciabile în Moldova şi Ţara Românească.

Românească. Astfel, deşi Brăila şi Galaţi sunt oraşe menţionate documentar abia în secolele XIV şi XV, mărturiile existente dovedesc faptul ca ele erau, concomitent, însemnate târguri şi porturi iar dezvoltarea lor în aşezări de caracter urban s-a datorat, în cea mai mare măsură, porturilor.

Apariţia în aceste locuri a aşezărilor, a fost favorizată de existenţa Dunării şi a microreliefului reprezentat prin grinduri şi terase. De exemplu, descoperirile arheologice de la Brăila (cartierul Brăiliţa) arată existenţa aşezării din epoca neolitică, precum şi o continuitate de viată timp de milenii.

De-a lungul secolelor, oraşele din această grupare au înregistrat o continuă dezvoltare, cu toate că în anumite perioade ale existentei lor sunt distruse, arse sau ocupate de forţe străine. Brăila, de exemplu, cu toate că timp de aproape trei secole (între 1540 şi 1829 ), a fost ocupată de turci şi teritoriul din jur s-a transformat în raia, ea a continuat să se dezvolte ca aşezare urbană, ca port.3

Un important salt în dezvoltarea Brăilei şi a Galaţiului are loc după obţinerea comerţului pe Dunăre, prin pacea de la Adrianopol, ca şi în anii cât au beneficiat de statut de porto-franc. Oraşele îşi completează funcţiile economice începând cu a doua jumătate a secolului al XlX-lea, prin apariţia industriei capitaliste, a transporturilor feroviare, concomitent cu dezvoltarea funcţiei portuare care a cunoscut apogeul în anii din preajma Primului Război Mondial.

Creşterea numărului de locuitori, a intravilanului, introducera electricităţii, a apei potabile, a canalizării, a mijloacelor de transport intraurban, au fost rezultatul dezvoltării economice urbane. Datorită fluviului Dunărea, funcţia industrială s-a dezvoltat în perioada capitalistă.4

În cazul Brăilei, în intervalul de până la revoluţia din 1989 s-a pus accent pe industrializarea forţată a economiei brăilene, în cadrul celei româneşti în general. Pe lângă dezvoltarea întreprinderilor existente s-au pus în funcţiune Combinatul Chimic şi cel de celuloză şi hârtie (CCH) de la Chiscani. După anul 2000 s-au făcut resimţite rezultatele

dezvoltării mult prea ambiţioase, nejustificate şi disproporţionate a industriei. Multe dintre reperele industriale de referinţa şi-au închis total sau parţial porţile, lucru care a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel naţional, a nivelului de trai şi al gradului de dezvoltare al zonei.

În prezent, flota galaţeană este cea mai mare flotă danubiană. În privinţa transportului fluvial, aceasta realizează aproximativ 60% din volumul transportului naţional. În privinţa

traficului de mărfuri în anul 2001, cel fluvial deţine ponderea de 78,9% din cantitatea totală de mărfuri încărcate sau descărcate, în timp ce traficul maritim reprezintă 21,1 %.

Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul de Recreere in Zona Geografica Braila-Galati.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA " DANUBIUS " GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA : ECONOMIA COMERŢULUI ŞI TURISMULUI ŞI SERVICIILOR