Turismul din Bazinul Dornelor

PARTEA I

RESURSE TURISTICE, FORME DE TURISM ŞI ANALIZA SWOT

I.1. Patrimoniu turistic

I.1.1. Potenţial turistic natural

Aşezare geografică:

1. Depresiunea Dornelor este situată în partea nordică a Carpaţilor Orientali, înconjurată de unităţi montane: masivul Suhard, munţii Călimani,Cheile Zugrenilor formate între masivele Giumalău (1857m) şi Pietrosu Bistriţei (1791m)

2. Cuprinde 9 comune cu 49 de sate şi un centru urban reprezentat de staţiunea turistică de interes naţional Vatra Dornei.

3. Staţiunea Vatra Dornei este situată în partea de sud a Bucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa, unităţile montane învecinate asigurându-i un climat de adăpost în timpul verii de curenţi şi iarna de viscole.

4. Oraşul are o poziţie deosebit de favorabilă faţă de câteva importante căi de comunicaţie, ce permit accesul din Bucovina spre Transilvania şi spre Maramureş, iar prin pasul Mestecăniş sau pe valea Bistriţei spre Moldova.

5. Situată în apropierea altor 2 staţiuni de interes naţional : Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc.

Relief şi geologie:

1. Depresiunea Dornelor se remarcă printr-un cadru natural deosebit, cu forme de relief specifice zonelor montane vulcanice şi peisaje unice.

2. Prezenţa unor structuri geologice deosebite, de interes ştiinţific şi turistic incluse în rezervaţiile geologice Cheile Zugrenilor, 12 Apostoli şi Pietrele Doamnei din Rarău şi a reliefului vulcanic de pe teritoriul Parcului Naţional Călimani.

3. Geologia specifică zonelor vulcanice permite manifestări postvulcanice în masivul Călimani- mofete naturale de sondă cu o mare puritate - folosite în tratamentul balnear – asigurând zăcăminte de ape minerale carbogazoase şi CO2 mofetic .

Clima:

1. Climă montană răcoroasă

2. Cantitatea medie anuală de precipitaţii de peste 600 mm, cu precipitaţii abundente în perioada de iarnă.

3. Iernile încep devreme şi durează 5-6 luni, iar în unele locuri umbroase zăpada se menţine până în ultimele zile ale lunii aprilie.

4. Zilele cu zăpadă sunt în număr de 120 - 130 zile/an, oferind condiţii deosebit de favorabile practicării sporturilor de iarnă.

5. Bioclimat tonic, stimulant, concentratie mare de aeroioni negativi cu o influenţă favorabilă în normalizarea parametrilor funcţionali ai organismului, şi de aerosoli răşinoşi produşi de pădurile de conifere contribuind la crearea unei stări de relaxare, de confort, destindere

6. Vânturile au viteze reduse (20m/s) înregistrându-se numeroase zile de calm atmosferic

7. Maxim de nebulozitate iarna (6,3 - 6,6 zecimi) şi minim vara (4,9- 5,3 zecimi), astfel că sezonul optim pentru practicarea turismului montan este intervalul august – septembrie.

Hidrografia:

1. Prezenţa izvoarelor minerale, impune o notă specifică zonei Ţării Dornelor, zăcămintele de ape carbogazoase numărând 37 izvoare( în localităţile Poiana Coşnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Şaru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Broşteni)

2. Vatra Dornei dispune de mai multe tipuri de ape minerale:

a. ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, feruginoase, hipotone;

b. ape minerale sulfuroase, în principal oligominerale (sursa Iacobeni) utilizate în circuitul balnear pentru aerosoli.

3. Din cele 17 surse existente în staţiune se poate exploata un debit de peste 600mc/24 ore, apa minerală carbogazoasă, cu posibilitatea măririi printr-o exploatare raţională la peste 900 mc/24 ore.

4. Se utilizează şi nămolul terapeutic exploatat din turbierele din apropierea oraşului. În prezent, acesta este transportat de la exploatarea de turbă Poiana Stampei.

5. Reţeaua hidrografică bogată şi frecventele căderi (cataracte, cascade – în zona de munte) sunt favorabile practicării unor sporturi acvatice precum river-rafting pe râurile Bistriţa şi Dorna, pe trasee cu lungimi cuprinse între 12,5 – 20 km.

6. Defileul spectaculos de la Cheile Zugrenilor format de râul Bistriţa

7. Căderile de apă din zona montană constituie un punct de atracţie turistică, iar în sezonul rece permit practicarea sporturilor de iarnă extreme, precum ice-climbing ( de exemplu, cascada de gheaţă de la Moara Dracului – Cheile Zugrenilor)

Vegetaţia :

1. Depresiunea Dornelor se află în etajul pădurilor de molid, păstrând o pondere considerabilă a mediului natural, neantropizat, cu un grad de atractivitate turistică ridicat, numeroase localităţi având teritoriul acoperit în proporţie de peste 60% cu păduri: Poiana Stampei (80,6%), Dorna Candrenilor (79,2%), Dorna Arini (68,1%), Vatra Dornei (69,7%) etc.

2. Vatra Dornei dispune de o importantă suprafaţă a spaţiilor verzi (70 ha din 365,4 ha ale spaţiului intravilan), parcul oraşului, declarat rezervaţie dendrologică, desfăşurându-se pe 50 ha.

3. Peisajul forestier este caracterizat de o mare bogăţie, determinând prin diversitatea multiplelor speciilor prezente peisaje montane deosebite

4. Diversitate foarte mare a speciilor de plante : molid, brad, scoruş, paltin, zada, jneapăn, ienupăr pitic, anin de munte, smârdar, afin, merişorul de munte, unele ocrotite de lege (tisa, smârdarul, bulbucii de munte, ghinţura, crucea voinicului, vulturica, roua cerului).

5. Prezenţa turbăriilor acide cu relicte glaciare (Sphagnum wulfianum), numite local tinoave şi a ,,bahnelor’’( mlaştini eutrofe) ce adăpostesc alte specii rare de plante carnivore ocrotite precum roua cerului şi otrăţelul de baltă, specii de orhidee şi relicte boreale (vârtejul pământului sau mesteacănul pitic).

6. Prezenţa ,, corlelor’’ (molizi cu vârful tăiat- uneori 15-20 - care servesc ca adăpost pentru vite ce domină fâneţele) specifice doar pentru Ţara Dornelor individualizează peisajul.

7. Pădurile de conifere (brad, pin, molid) realizează o permanentă şi intensă oxigenare a atmosferei în cursul întregului an, conferind un plus de purificare a aerului cu creşterea conţinutului de ozon şi a aeroionilor negativi.