Turismul etno-cultural în Județul Maramureș

INTRODUCERE

Dacă cineva se va întreba vreodată ce regiune a ţării ne păstrează cultura şi tradiţiile, spiritul şi bucuria întoarcerii la origini, răspunsul poate veni foarte repede şi foarte uşor: Maramureş. Judeţul Maramureş este arealul unde tradiţiile strămoşeşti, portul popular şi arta veche, se păstrează ca nicăieri în altă parte a României.

Acesta reprezintă o evadare din agitaţia citadină, o modalitate de relaxare şi o lecţie de istorie, cultură şi spiritualitate fără profesor, pentru turiştii ce păşesc pe teritoriul său.

Patrimoniul cultural al Maramureşului este bine păstrat de instituţii prestigioase ce tezaurizează atât valorile tradiţionale cât şi valorile culturale contemporane.

Acest proiect are drept fundament pasiunea pentru cultură, tradiţii şi natură, dar şi pentru extraordinara zonă a Maramureşului. Cu toate că Maramureş este o zonă pe care o admir din foarte multe puncte de vedere, lucrarea prezintă o analiză concretă, documentată şi corectă a situaţiei judeţului, bazată pe numeroase date statistice şi studii consultate pe parcursul realizării acestui proiect.

Concluziile acestei analize se regăsesc în capitolul patru, alături de câteva propuneri legate de dezvoltarea turismului etno-cultural din judeţ.

Obiectivul acestei lucrări este de a scoate în evidenţă importanţa turismului etno-cultural din Maramureş, atât pe plan naţional dar şi internaţional, ca formă de turism ce se bucură de perspective favorabile în această regiune.

Maramureşul este o zonă importantă pentru cultura, istoria şi traditiile noastre şi tocmai de aceea trebuie să o păstrăm intactă, deoarece ea oferă personalitate şi este un simbol al continuităţii poporului nostru.

Capitolul 1.

PREZENTAREA POTENŢIALULUI ETNO-CULTURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREŞ

“…Maramureş ţară veche

cu oameni fără pereche…“

Această metaforă este trecută la inceputul cărţii scrise de Grigore Posea “Judeţul Maramureş” , special pentru a ne prezenta tradiţia, vechimea şi unitatea judeţului Maramureş, şi nu în ultimul rând, oamenii deosebiţi care păstrează viu spiritul şi farmecul acelor locuri.

1.1 Prezentarea judeţului Maramureş

Situat în nordul ţării, judeţul Maramureş se intinde pe o suprafaţă de circa 160 de km de la vest la est şi în jur de 60 de km de la nord la sud.

Din punct de vedere al culturii tradiţionale, actualul judeţ Maramureş este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului (jumătatea de sud a Maramureşului Istoric) şi Ţara Codrului (partea de est), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare.

Aşezare

“Maramureşul este o regiune geografică şi etno-culturală alcătuită din Depresiunea Maramureşului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, şi pantele munţilor care o înconjoară: Munţii Oaşului, Gutâi, Ţibleş şi Rodnei spre vest şi sud, Munţii Maramureşului şi Carpaţii Păduroşi la est şi nord.

Limitele regiunii se situează între paralela 47o33' N şi 40o02' N (latitudine Nordică) şi între meridianele 23o15' E şi 25o03' E (longitudine Estică).“

Cadrul natural

Ţara Maramureşului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de circa 10.000 km², în nordul Carpaţilor Orientali, între munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş, Rodnei, Maramureşului şi Carpaţii Păduroşi. Este situată în partea de nord-est a munţilor Carpaţi şi este împărţită în două zone de o ramificaţie muntoasă în bazinul superior al râului Tisa numită culmea Pop-Ivanu (Vârful Pop-Ivan 1937m): partea sudică aparţine României, iar cea nordică Ucrainei.

Apele

Reţeaua de ape a Maramureşului este tributară Someşului şi Tisei, care trec pe la marginea judeţului. Râuri proprii acestui judeţ, între cele mai importante, sunt: Vişeu, Iza, Săpânţa, în Depresiunea Maramureş, iar către Someş află Lăpuşul şi Bârsăul.”