Turismul in Bistrita

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 4 fișiere: doc
Pagini : 105 în total
Cuvinte : 27270
Mărime: 157.46KB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Andrescu

Cuprins

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I: EXPERIENŢA INTERNAŢIONALĂ ÎN VALORIFICAREA ZONELOR MONTANE 6

1.1. Strategii de dezvoltare montană pe plan internaţional 8

1.2. Dezvoltarea reţelelor de cabane în unele ţări europene 14

1.2.1. Austria 14

1.2.2. Italia 16

1.2.3. Elveţia 16

1.2.4. Cehia 19

1.3. Impactul amenajărilor turistice montane asupra mediului 21

CAPITOLUL II: TURISMUL MONTAN ÎN ROMÂNIA 25

2.1. Potenţialul turistic montan 25

2.1.1. Potenţialul turistic montan natural 28

2.1.2. Potenţialul turistic montan antropic 33

2.1.3. Forme de turism 35

2.2. Echipamente turistice 35

2.2.1. Infrastructura generală 35

2.2.2. Echipamente de cazare 36

2.2.3. Echipamente de alimentaţie 41

2.2.4. Dotările pentru agrement 42

2.3. Reţeaua de cabane montane şi refugii turistice din România 48

2.4. Circulaţia turistică în zona montană a României 55

2.5. Protecţia mediului montan românesc 58

CAPITOLUL III: OFERTA TURISMULUI MONTAN ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA - NĂSĂUD 62

3.1. Potenţialul turistic montan în judeţul Bistriţa - Năsăud 62

3.2. Forme de turism ce pot fi promovate în zona montană Bistriţeană 70

3.3. Echipamente de cazare 73

CAPITOLUL IV: PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA - NĂSĂUD 76

4.1. Dezvoltarea de parcuri turistice de renume internaţional 76

4.2. Studiu de fezabilitate privind construirea Căminului Sportiv; Sală de

Pregătire şi Baza nautică 77

4.3. Susţinerea dezvoltării turismului şi legăturile economice interzonale 92

4.4. Derularea de studii de impact în vederea intensificării potenţialului agro-turistic din judeţ crearea şi dezvoltarea reţelelor judeţene de agroturism şi integrarea acestora în reţelele regionale, naţionale şi internaţionale 95

CONCLUZII 100

BIBLIOGRAFIE 102

ANEXA NR. 1 103

Extras din document

INTRODUCERE

Turismul montan s-a născut în secolul IX, odată cu dezvoltarea civilizaţiei industriale. Mult timp, el a fost rezervat unei elite, dar adoptarea legilor sociale (ex. concediul de odihnă obligatoriu) şi creşterea veniturilor l-au transformat într-un fenomen de masă.

Această explozie a coincis cu dezvoltarea planificării şi amenajării teritoriului în lume. Guvernele încep să se preocupe de dezvoltarea teritoriului, renunţând să mai lase aceasta doar pe seama particularilor. Astăzi sunt puţine ţări care nu au un plan naţional şi care nu au transpus, în domeniul turismului, conceptul de amenajare şi planificare a teritoriului.

Turismul este un fenomen complex a cărui desfăşurare generează o mulţime de interdependenţe în viaţa fiecărei ţări. Dimensiunile şi amploarea lui influenţează ţările lumii atât la nivel politic, social, cultural, cât mai ales la nivel economic. Prin intermediul turismului, factor de progres, se intensifică schimbul de valori culturale dintre naţiuni, se determină o îmbunătăţire tehnologică a echipamentelor destinate scopurilor turistice, se realizează o valorificare superioară a potenţialului turistic al diferitelor ţări ale lumii, ceea ce determină o amplificare a dezvoltării economice (prin dezvoltarea agriculturii şi diferitelor ramuri ale industriei). Efectele turismului pot fi atât directe – creşterea PIB, echilibrarea balanţei de plăţi, dezvoltarea economico-socială a diferitelor regiuni, dar şi indirecte – prin stimularea dezvoltării celorlalte ramuri economice – transporturi, construcţii, telecomunicaţii, ş.a.m.d.

Conceptul de dezvoltare a unei zone turistice are semnificaţii diferite în funcţie de nivelul şi condiţiile de viaţă ale oamenilor din diferite ţări şi în funcţie de nivelul lor de dezvoltare naţională.

Trebuie, de asemenea, verificat dacă dezvoltarea turistică nu riscă să perturbe condiţiile ecologice, economice, sociale ale regiunii turistice. Fragilitatea resurselor naturale impune aprecierea tendinţelor de evoluţie ale turismului.

De acea, efectele turismului nu au numai un sens pozitiv. Printr-o circulaţie turistică necontrolată se poate ajunge la distrugerea diferitelor zone datorită poluării mediului natural - eroziuni ale solului, aruncarea de deşeuri în munţi, defrişări exagerate ale pădurilor pentru amenajări turistice, braconajul, distrugerea unor specii rare de flori – în unele cazuri nefiind posibilă regenerarea. De aceea, este absolut necesar ca dezvoltarea turismului să se facă în strictă legătură cu asigurarea unei dezvoltări durabile a mediului. În acest scop este necesară atât existenţa unor arii naturale protejate în regiunile montane, dar şi o educare a populaţiei ţărilor lumii în vederea păstrării mediului, corelate cu o politică corespunzătoare a guvernelor naţionale.

Creşterea turismului a obligat guvernele să aibă o viziune de perspectivă asupra amenajării turistice. De aceea amenajările trebuie să cuprindă studii ample ale teritoriului şi să privească toate tipurile de echipamente. Întrucât amenajarea acoperă forme de o mare diversitate, este necesar ca aceasta să se integreze într-un sistem de obiective economice, sociale şi spaţiale.

Analiza amenajărilor turistice nu poate reda clar efectele globale ale circulaţiei turistice din diferite zone. De aceea, este necesară o viziune de ansamblu a tuturor acţiunilor de amenajare care să surprindă toate aspectele implicate într-o astfel de activitate.

Turismul românesc are posibilităţi largi de dezvoltare dispunând de resurse – atât naturale cât şi antropice – deosebit de valoroase în acest sens. Varietatea peisagistică, numeroasele realizări ale poporului român pe linii culturale, arhitecturale, etnografice şi folclorice, au dat posibilitatea realizării unor programe turistice foarte atractive pentru turiştii români, dar şi pentru cei străini.

Posibilităţile de practicare a turismului în ţara noastră se pot lărgi printr-o îmbunătăţire a calităţii serviciilor oferite şi a dotărilor necesare oferirii unor servicii de agrement diverse. În multe din staţiunile montane ale României, cu toate că resursele naturale sunt extrem de atractive atât prin originalitate cât şi prin diversitate, circulaţia turistică nu atinge cote prea mari. Acest lucru impune conceperea şi punerea în practică a programelor de reamenajare a dotărilor (baza materială de cazare, alimentaţie, agrement), dar şi realizarea unor amenajări care să permită o valorificare optimă a zonelor respective.

Pentru valorificarea acestui potenţial turistic montan a fost construită în perioada 1928 – 1990, o reţea de cabane care asigură pe traseele turistice montane principale, serviciile de cazare, masă şi securitatea turiştilor.

O reţea de poteci, marcate / nemarcate permit accesul la aceste cabane, inclusiv la cele amplasate în zone izolate şi la altitudine mare.

În ariile montane cu o circulaţie turistică mare s-au construit teleferice, atât pentru facilitarea accesului cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Turismul montan bistriţean deţine un potenţial de mare complexitate, în care se înscriu cu precădere, diversitatea şi pitorescul peisajelor alpine, formele de relief carstic, glaciare, domeniul schiabil - prezenta lucrare dorind să reliefeze aceste atracţii turistice de mare valoare pentru turismul montan, inclusiv, cel de la cabane, precum şi propunerea unor măsuri pentru dezvoltarea acestei activităţi în zona montană a judeţului Bistriţa – Năsăud.

CAPITOLUL I

EXPERIENŢA INTERNAŢIONALĂ ÎN VALORIFICAREA

ZONELOR MONTANE

Dintre toate zonele geografice care se pretează amenajărilor – în special turistice, mediul montan este, fără îndoială, cel mai exigent şi cel mai vulnerabil. Dificultăţile specifice întâlnite scot în evidenţă mai întâi condiţiile climaterice şi topografice specifice acestei zone.

Dincolo de manifestările spectaculoase caracteristice spaţiului montan – ploi torenţiale, avalanşe, alunecări de teren, saturarea şi degradarea ireversibilă a siturilor printr-o urbanizare excesivă, există un echilibru bio-geografic: versanţi şi văi, păşuni alpine şi păduri, resurse hidrografice şi peisaje .

In amenajarea zonelor montane, datorită specificităţilor acestora, se identifică mai multe soluţii care înglobează atât experienţa din acest domeniu, cât şi particularităţile şi priorităţile din fiecare zonă. Aceste soluţii de amenajare au ca bază de diferenţiere elementele naturale, pe de o parte, iar pe de altă parte posibilităţile de acces :

• în raport cu condiţiile naturale, localităţile urmăresc valorificarea la parametrii superiori ai resurselor existente;

• posibilităţile de acces contribuie prin permeabilitatea zonelor şi prin mijloacele de acces (cale ferată, şosea, mijloace mecanice de urcare, poteci şi marcaje adecvate) la amplasarea viitoarelor staţiuni.

Preview document

Turismul in Bistrita - Pagina 1
Turismul in Bistrita - Pagina 2
Turismul in Bistrita - Pagina 3
Turismul in Bistrita - Pagina 4
Turismul in Bistrita - Pagina 5
Turismul in Bistrita - Pagina 6
Turismul in Bistrita - Pagina 7
Turismul in Bistrita - Pagina 8
Turismul in Bistrita - Pagina 9
Turismul in Bistrita - Pagina 10
Turismul in Bistrita - Pagina 11
Turismul in Bistrita - Pagina 12
Turismul in Bistrita - Pagina 13
Turismul in Bistrita - Pagina 14
Turismul in Bistrita - Pagina 15
Turismul in Bistrita - Pagina 16
Turismul in Bistrita - Pagina 17
Turismul in Bistrita - Pagina 18
Turismul in Bistrita - Pagina 19
Turismul in Bistrita - Pagina 20
Turismul in Bistrita - Pagina 21
Turismul in Bistrita - Pagina 22
Turismul in Bistrita - Pagina 23
Turismul in Bistrita - Pagina 24
Turismul in Bistrita - Pagina 25
Turismul in Bistrita - Pagina 26
Turismul in Bistrita - Pagina 27
Turismul in Bistrita - Pagina 28
Turismul in Bistrita - Pagina 29
Turismul in Bistrita - Pagina 30
Turismul in Bistrita - Pagina 31
Turismul in Bistrita - Pagina 32
Turismul in Bistrita - Pagina 33
Turismul in Bistrita - Pagina 34
Turismul in Bistrita - Pagina 35
Turismul in Bistrita - Pagina 36
Turismul in Bistrita - Pagina 37
Turismul in Bistrita - Pagina 38
Turismul in Bistrita - Pagina 39
Turismul in Bistrita - Pagina 40
Turismul in Bistrita - Pagina 41
Turismul in Bistrita - Pagina 42
Turismul in Bistrita - Pagina 43
Turismul in Bistrita - Pagina 44
Turismul in Bistrita - Pagina 45
Turismul in Bistrita - Pagina 46
Turismul in Bistrita - Pagina 47
Turismul in Bistrita - Pagina 48
Turismul in Bistrita - Pagina 49
Turismul in Bistrita - Pagina 50
Turismul in Bistrita - Pagina 51
Turismul in Bistrita - Pagina 52
Turismul in Bistrita - Pagina 53
Turismul in Bistrita - Pagina 54
Turismul in Bistrita - Pagina 55
Turismul in Bistrita - Pagina 56
Turismul in Bistrita - Pagina 57
Turismul in Bistrita - Pagina 58
Turismul in Bistrita - Pagina 59
Turismul in Bistrita - Pagina 60
Turismul in Bistrita - Pagina 61
Turismul in Bistrita - Pagina 62
Turismul in Bistrita - Pagina 63
Turismul in Bistrita - Pagina 64
Turismul in Bistrita - Pagina 65
Turismul in Bistrita - Pagina 66
Turismul in Bistrita - Pagina 67
Turismul in Bistrita - Pagina 68
Turismul in Bistrita - Pagina 69
Turismul in Bistrita - Pagina 70
Turismul in Bistrita - Pagina 71
Turismul in Bistrita - Pagina 72
Turismul in Bistrita - Pagina 73
Turismul in Bistrita - Pagina 74
Turismul in Bistrita - Pagina 75
Turismul in Bistrita - Pagina 76
Turismul in Bistrita - Pagina 77
Turismul in Bistrita - Pagina 78
Turismul in Bistrita - Pagina 79
Turismul in Bistrita - Pagina 80
Turismul in Bistrita - Pagina 81
Turismul in Bistrita - Pagina 82
Turismul in Bistrita - Pagina 83
Turismul in Bistrita - Pagina 84
Turismul in Bistrita - Pagina 85
Turismul in Bistrita - Pagina 86
Turismul in Bistrita - Pagina 87
Turismul in Bistrita - Pagina 88
Turismul in Bistrita - Pagina 89
Turismul in Bistrita - Pagina 90
Turismul in Bistrita - Pagina 91
Turismul in Bistrita - Pagina 92
Turismul in Bistrita - Pagina 93
Turismul in Bistrita - Pagina 94
Turismul in Bistrita - Pagina 95
Turismul in Bistrita - Pagina 96
Turismul in Bistrita - Pagina 97
Turismul in Bistrita - Pagina 98
Turismul in Bistrita - Pagina 99
Turismul in Bistrita - Pagina 100
Turismul in Bistrita - Pagina 101
Turismul in Bistrita - Pagina 102
Turismul in Bistrita - Pagina 103
Turismul in Bistrita - Pagina 104
Turismul in Bistrita - Pagina 105

Conținut arhivă zip

  • Anexe
    • Anexe.doc
  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc

Alții au mai descărcat și

Turism Rural

INTRODUCERE Ca sa poata fi cuprinsa intr-o definitie, sfera turismului il are in centrul sau pe “ Homo viator”, adica omul care calatoreste in...

Turismul Montan

INTRODUCERE Ca ramura a sectorului tertiar si în acelasi timp ca ramura de interferenta, turismul reprezinta în perioada contemporana o varianta...

Studiul Privind Posibilitatile de Dezvoltare a Agroturismului in Zona Gura Raului

Draga calatorule, Daca doresti sa vezi biserici de lemn si tarani în costume traditionale, Daca doresti sa visezi cu ochii deschisi într-o padure...

Sistemul Informațional de Marketing

INTRODUCERE După 1989, în România turismul a înregistrat o evoluţie descendentă, semnalându-se diminuări alarmante la majoritatea indicatorilor...

Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Bistrita-Nasaud

1. Localizarea si caracterizarea zonei Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din teritoriul...

Agroturismul în Țările Europene și în România

CAPITOLUL 1 Turismul – domeniu de activitate economică 1.1 Locul şi rolul turismului în economie Ca ramură economică, turismul îşi aduce...

Analiza Turismului Rural, Urban și Agroturismului

Turismul cultural (este numit si turism de vizitare deoarece practicarea sa presupune invariabil vizitarea unui obiectiv sau a unui grup de...

Turismul Rural in Comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Te-ar putea interesa și

Politica de produs turistic la SC Coroana Tourism SA

INTRODUCERE Turismul reprezintă un fenomen economico-social propriu civilizaţiei moderne, manifestându-se ca o componentă distinctă a economiei,...

Managementul Agenției de Turism Best Travel Bistrita

CAP. I FIRMA DE TURISM ŞI PERFORMANŢELE SALE 1.1 Istoricul apariţiei şi evoluţiei turismului Interesul pentru călătorie şi turism s-a transformat...

Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Bistrița Năsăud

I. REPERE TEORETICE Turismul, se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenţă tot mai activă în viaţa economică şi...

Prezentarea Zonei Turistice Colibita

Cuvânt înainte Prin lucrarea de faţă, se urmareşte prezentarea potenţialului turistic şi analizarea unor aspecte de ordin turistic din zona...

Promovarea Localității piatra-neamț ca Destinație Turistică

1. PIATRA - NEAMT - PREZENTARE GENERALA 1.1. Date geografice Putine regiuni din Romania concentreaza pe o suprafata atat de redusa un asemenea...

Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei

I ANALIZA COMPONENTELOR SPATIULUI GEOGRAFIC Munții Rodnei sunt cei mai inalti și mai greu de străbătut munti din nordul Romaniei si fac parte din...

Resurse turistice ale județului Bistrița Năsăud - analiză

I. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism 1. Resurse turistice naturale si antropice ale...

Program de valorificare a potențialului unui județ - Bistrița Năsăud

Program de valorificare a potenţialului turistic al judeţului „Bistriţa - Năsăud” 1. Localizarea şi caracterizarea judeţului 1.1. Scurt istoric...

Ai nevoie de altceva?