Turismul în Franța

Capitolul 1 – Peisajul geografic

1.1 Asezarea geografica

Franta situata in partea de vest a Europei cuprinsa intre : 42°20`- 51°5` latitudine nordica si 5°55` longitudine vestica - 8°10` longitudine estica, cu o suprafata totala de 551.500 km2 si un numar de 58.306.000 locuitori cu capitala la Paris.

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime la Oceanul Atlantic si Marea Mediterana. Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima – Mont Blanc, 4.810 m fiind sic el mai inalt din Europa), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3.404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi si mai vechi (altitudine sub 1.750 m) in E, bine impaduriti, carora li se adauga regiuni colinare si podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul Parisului, Bazinul Acvitaniei, culoarul Rhônului, campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne).

Fig.1 Harta Europei

Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti (peste 1.000 mm/an) si mediteraneana (precipitatii 500 mm/an) pe litoralul sudic unde bat vanturi reci precum mistralul si tramontanul pot sa compromita recoltele de citrice.

Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4.600 km) si orientata spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhône). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si d’Annecy.

Peste 1/4 din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa cu altitudinea maxima de 2.710 m) dominant este maquisul mediteranean. Exista in Alpi si Pirinei numeroase rezervatii ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika, capra neagra etc.

Franta este divizata din punct de vedere adminisatrativ in 26 de regiuni: 22 se gasesc in cadrul Frantei metropolitane (21 situate în partea continentala plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mari. Aceste 26 de regiuni se subdivid în 100 de departamente fiecare avand asociat un cod ce indeplineste o serie de functii administrative, spre exemplu primele cifre din codul postal, parte a numerelor de inmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mari, sunt simultan regiuni de peste mari dar sunt parte integranta a Frantei şi a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid si ele in 342 de arondismente alcatuite din 4.035 de cantoane si 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon şi Marsilia sunt subdivizate la randul lor in arondismente municipale.

Regiunile, departamentele, si comunele sunt cunoscute drept "colectivitati teritoriale" (collectivités territoriales), detinand ca atare consiliu si executiv propriu, in timp ce arondisementele si cantoanele sunt doar diviziuni administrative.

Pe langa cele 26 de regiuni si 100 de departamente, Republica Franceza este alcatuita si din cinci colectivitati de peste mari, din care Noua Caledonie are un statut special, si trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitatile si teritoriile de peste mare sunt parti ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE.

Teritoriile din Pacific continua sa foloseasca francul CFP, al carui valoare este raportata la euro. In contrast, cele patru regiuni si departamente de peste mare, foloseau francul francez, iar acum folosesc moneda euro.

Fig. 2 Harta Frantei

Franta mai are sub control un numar de insule nelocuite in Oceanul Indian si in Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de Nova, Tromelin.