Turismul Marilor Festivaluri Artistice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Turismul Marilor Festivaluri Artistice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 17 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bogan Elena

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

TURISMUL MARILOR FESTIVALURI ARTISTICE

Festivalurile sunt o parte vitala a experientei umane. Ele ofera momente dragi, marcheaza anumite spatii si locuri, consolideaza convingeri, valori si culturi . In societatea postmoderna festivalurile au devenit o sursa de spiritualitate. Punerea in scena a evenimentelor culturale pentru turisti este o sursa de venit si un motiv de mandrie pentru practicantii formelor culturale autohtone, ei neavand acces la alte resurse.

Festivalurile atrag un numar mare de turisti dornici sa cunoasca alte culturi, sa se bucure de spectacolele pregatite de artisti fiind impresionati de costumatiile colorate, carele alegorice, dansurile specifice si diverse activitati pregatite pentru acestia. De asemenea turistii pot interactiona cu comunitatea locala, pot cumpara diverse suveniruri. Turistii isi pot exersa capacitatea si abilitatile de negociator in pietele amenajate si pot interactiona cu mestesugarii si negustorii. De asemenea isi pot imbogati cultura si dezvolta simtul estetic prin participarea la diversele festivaluri care se organizeaza pe multe teme: arta, dans, teatru, film, muzica, etnice, istorice etc.

Istoric si evolutie

Evenimentele culturale desfasurate pe o perioada de cateva zile sunt cunoscute inca din cele mai vechi timpuri. La inceput, aceste evenimente erau aproape exclusiv de natura religioasa, ritualica. Solemnitatea si sobrietatea era caracteristica lor principala. Festivalurile la scala larga din zilele noastre s-au nascut din celebratiile antice in care se sarbatorea sfarsitul iernii si venirea primaverii si bogatia recoltei.

Primele festivaluri moderne au fost acele festivitati de arta, puncte de intalnire ale elitei culturale si sociale. La inceput, aceste festivitati includeau un singur tip de arta, de exemplu „The Venice Biennale” fondat la sfarsitul secolului IXX – cuprinzand arte vizuale, Festivalul de la Salzburg – muzica clasica, Festivalul din Beyreuth – opera.

Pentru o lunga perioada de timp, doar evenimentele de arta si competitiile (festivalurile de film) la nivel international erau desemnate ca fiind festivaluri. Cu toate acestea, la mijlocul secolului XX, aceasta notiune de festival a inceput sa prinda contur. De asemenea turismul a luat amploare si era in stransa legatura cu festivitatile artistice ( Festivalul primaverii din Praga, Budapesta) .

Inca din 1960, se inregistreaza o crestere in nasterea unor noi festivaluri peste tot in lume(Arnold, Chako and Schaffer 1993, Getz 1997). Unele festivaluri cu o istorie indelungata au fost redescoperite, revigorate si reinventate, in timp ce altele au fost inventate, de obicei ca raspuns la reallitatile sociale, politice, demografice si economice. O explicatie pentru inmultirea recenta a festivalurilor poate fi legata de comunitatile care cauta sa reintegreze identitatea culturala care a fost prejudiciata de schimbarile sociale, mobilitatea sociale si procesul de globalizare.

Definirea conceptului de festival

In dictionarul explicativ al limbii romane, notiunea de festival (din franceză festival, de la etimonul latinesc festivus, însemnând sărbătoresc) constă dintr-o serie de manifestări artistice, întinse de obicei pe durata mai multor zile, în cadrul cărora se manifestă artiști sau sunt prezentate opere artistice care au de obicei o supratemă comună. Astfel există festivale de muzică, de film, de artă, de folclor, de comedie șamd. Termenul este folosit pentru a desemna și serii de manifestări fără legătură cu arta, precum festivaluri de flori, de roșii, ale berii șamd.

Unii autori considera ca nu exista o definitie precisa a festivalului la nivel international. De exemplu in Noua Zeelanda este cunoscut faptul ca orice tip de eveniment poate purta numele de festival, desi, dintr-o perspectiva culturala, doar acele evenimente care se axeaza pe dezvoltarea, prezentarea sau/si participarea in domeniul artei poti fi incluse in sfera festivalurilor. De asemenea ele trebuie sa aiba un program intocmit, promovat si prezentat ca un pachet promotional compact. Locatia festivalului trebuie sa fie intr-un areal sau regiune bine stabilita si intr-o perioada de timp bine determinata. In Australia, accentul este pus pe o festivitate public organizata de membrii comunitatii avand un sprijin puternic din partea comunitatii.

Abrahams (1982) vorbeste despre festivaluri ca fiind o ocazie pentru comunitate de a reflecta la circumstantele istorice si contemporane, pe care varietatea elementelor economice, sociale si politice ale festivalurilor le-au obtinut in mod deliberat. Handelman (1998:41) foloseste expresia „evenimente care prezinta trairea in lume” pentru a siblinia varietatea situatiilor sociale si puternicele relatii care sunt exprimate prin festivaluri. Festivitatile prezinta o ocazie unica, iesita din comun, oferind o viziune diferita audientei. Mark Twain (1923) , spune despre festivitatile si spectacolele publice grandioase oferite in cinstea Reginei Victoria, ca simbolistica unei astfel de ceremonii poate fi marcanta asemenea unei lungi calatorii care merita vazuta.

Turistii intra in contact cu festivalurile in diferite moduri. In unele cazuri, festivalurile devin motivatia principala pentru care se realizeaza turismul, caruita turistul ii acorda cea mai mare parte din timpul petrecut cat si cea mai mare parte din buget alocat pentru concediu. In termeni comerciali, pachetele turistice achizitionate au in centru atractiei festivalul respectiv, dar se leaga si de promovarea locului de desfasurare al festivalului. In alte cazuri, festivalurile formeaza o mica parte din destinatie si sunt organizate in scopul promovarii culturale a destinatiei. In acest fel, turistul poate sa participe la festival sau sa nu participe. Mai mult decat atat, pe langa atractiile principale ale destinatiei, turistii pot da peste mici festivaluri locale in timp ce exploreaza regiunea, fiind o altrernativa de petrecere a timpului liber.

Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul Marilor Festivaluri Artistice.docx

Bibliografie

• Articol: Events in our changing world, Nicole Ferdinand and Stephen J. Shaw
• Festivals, Tourism and Social Change – Remaking Worlds; David Picard and Mike Robinson
• Article: Festival-world Summary Report, ZSUZSA HUNYADI, PÉTER INKEI, JÁNOS ZOLTÁN SZABÓ. Budapest 2006
• Articol Analysis of event tourism, Herteanu si Boitor. Bulletin of the Transilvania University of Braşov
• The Role of Festivals and Cultural Events in the Strategic Development of Cities.. Ruxandra-Irina Popescu, Răzvan- Corbos
• http://www.globi.ro/rio-de-janeiro/articole/carnavalul-de-la-rio-de-janeiro
• http://www.emlii.com/78e50642/22-Breathtaking-Festivals-Around-The-World-That-You-Must-See-Before-You-Die
• https://nonjustice.wordpress.com/2013/03/31/festivalul-ciresilor-infloriti-aka-sakura/
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiile_Oscar
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Festivalul_internațional_de_film_Transilvania
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiile_Gopo
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Premiile_BAFTA
• http://en.wikipedia.org/wiki/Music_festival
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Tomorrowland
• http://en.wikipedia.org/wiki/Coachella_Valley_Music_and_Arts_Festival
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Festivalul_„George_Enescu”.

Alte informatii

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI