Turismul religios și cultural-istoric în Dâmbovița

1.1.Prezentarea judetului Dambovita

Judetul Dambovita este situat in partea de sud a Carpatilor Maridionali, la intersectia paralelei de 45 de grade latitudine nordica cu meridianul de 25,30 grade longitudine estica.Se intinde pe o suprafata de 434,5 km patrati , ocupand 1,7% din suprafata Romaniei, situandu-se astfel pe locul 37 intre judetele tarii .

Judetul Dambovita se invecineaza in vest cu jud. Arges la est cu jud. Prahova , la sud-esst cu jud. Ilfov ,la sud cu judetele Giurgi si Teleorman si la nord cu jud. Brasov.

Resedinta jud. este municipiul Targoviste.In componenta jud. mai intra 5 orase (Gaiestu,Fieni,Moreni,Pucioasa si Titu)precum si 76 de comune si 361 de sate.

Fig. 1 Harta Judetului Dambovita Fig 2. Stema Judetului Dambovita

Scurt istoric

Resedinta domneasca si capitala intre 1396 si 1714, Târgovistea a detinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar si cultural-artistic al Tarii Românesti.

Sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul si in imprejurimile orasului au dovedit ca aceasta regiune era locuita inca din neolitic. In Muzeul de Arheologie se gasesc vestigii ale culturilor din aceste vremuri, precum si din perioada bronzului si din epoca fierului. Bine ilustrate in muzeu sunt podoabe, unelte si monede geto-dacice, din vremea regilor Burebista si Decebal, precum si din epoca bizantina.

Prima mentiune a orasului dateaza din 1396, iar primul act oficial din 1406 si apartine lui Mircea cel Batrân, voievod al Tarii Românesti, ce a opus trei decenii de rezistenta in fata Imperiului Otoman, cu victorii rasunatoare. Din 1424 se pastreaza prima reglementare comerciala facuta de domnitorul Dan II, ce stabileste relatiile vamale ale târgovetilor locali cu alti negustori.

Vlad Tepes urca pe tron in 1456 si se inscrie in istorie cu victoria din 1462 impotriva sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolelui. Voievodul Radu cel Mare recladeste, incepând cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscuta azi ca Manastirea Dealu.Mihai Viteazul a reusit in 1600, pentru prima oara, unirea celor trei principate românesti si era recunoscut in intreaga Europa ca un aparator al crestinatatii.

Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El a intarit fortificatiile orasului, a reparat vechi biserici si a construit multe altele noi. Dupa Constantin Brâncoveanu, care a asigurat timp de un sfert de veac stabilitatea tarii, a urmat un secol al domnilor fanarioti. Vechea cetate de scaun este cu adevarat parasita.Rascoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, dupa ce straluceste la Bucuresti, restabilind domniile pamântene pe scaunul tarii, se sfârseste trist la Târgoviste. Tudor si multi dintre soldatii sai sunt masacrati de eteristi pe locul din fata Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatra, in amintirea lor.

Târgovistenii au participat activ la revolutia romana din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unionistilor.

Modernizarea societatii romanesti la sfârsitul secolului al XIX-lea a insemnat un mare avans economic, ilustrat prin iluminarea orasului in 1863, inaugurarea cursei de diligente si apoi de cale ferata Bucuresti-Târgoviste, infiintarea primei intreprinderi industriale - Arsenalul armatei si construirea rafinariilor de petrol.

Târgovistea si-a platit tributul de sânge in toate marile batalii ale natiunii: razboiul de independenta din 1877-1878, primul si al doilea razboi mondial.

Jumatate de secol de dictatura comunista a provocat constrângeri in viata politica, sociala si culturala. Dupa 22 decembrie 1989, o noua constitutie a tarii a repus viata politica pe un curs democratic.