Turismul rural în Județul Suceva

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 18668
Mărime: 1.20MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ION ANDREI STANCIOIU

Cuprins

INTRODUCERE 1

CAPITOLUL 1. EPOCA MODERNĂ TURISMULUI RURAL 5

1.1. DEFINIREA RURALULUI - CONCEPTUL DE RURAL 5

1.2.TURISMUL RURAL ÎN ŢĂRILE EUROPENE CU TRADIŢIE 9

1.3. ASPECTE ALE TURISMULUI RURAL DIN ALTE ŢĂRII EUROPENE 12

1.4.TURISMUL RURAL ÎN ROMÂNIA 14

1.5.POTENŢIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMÂNESC 17

Capitolul II.Prezentarea generala a judetului Suceava 23

2.1.PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA 23

2.1.1.Scurt istoric al zonei 23

2 2. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE JUDEŢULUI 24

2.2.1.Limite 25

2.2.2. Populatia 26

2.2.3.Condiţiile ecologice favorabile turismului 27

2.3.OFERTA TURISTICA A JUDEŢULUI SUCEAVA 27

2.3.1.Resursele turistice 27

2.3.2. Relieful-suport al activitaţii turistice 28

2.3.3.Clima 28

2.3.4. Precipitaţiile 28

2.3.5.Fauna 30

2.3.6.Flora 30

2.3.7.Resursele turistice antropice 31

2.4.AŞEZĂRI CU FUNCŢII TURISTICE 31

2.4.1.Municipiul Suceava 31

2.4.2. Municipiu Rădăuţi 34

2.4.3. Oraşul Siret 35

2.4.4. Oraşul Gura Humorului 35

2.5. Staţiuni turistice 37

2.5.1.VATRA DORNEI 37

2.5.2. CÂMPULUNG MOLDOVENESC 38

Extras din document

INTRODUCERE

Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la sfârşitul secolului al XIX lea. Dezvoltarea rapidă a acestui domeniu s-a datorat realizărilor oferite de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană ce au constat în dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de transport, a unităţilor de cazare şi de alimentaţie.

Analizându-i evoluţia, turismul se conturează ca un fenomen dinamic, aflat într-o continuă expansiune, detaşându-se prin trăsăturile sale ca o ramură distinctă a economiei naţionale ce aparţine sectorului terţiar. La nivel mondial, înregistrează cel mai rapid ritm de creştere.

Sectorul turistic se delimitează faţă de alte sectoare economice prin anumite particularităţi menite să evidenţieze rolul şi importanţa acestuia în economia naţională şi în viaţa socială. Astfel, turismul face parte din sectoarele economice cu mari posibilităţi de dezvoltare pe termen lung. Prin veniturile aduse şi prin schimburile interumane, turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare pe plan economic şi social. Prin turism se valorifică potenţialul natural şi antropic al unei localităţi, zone, judeţ, ţară. Este singurul sector de activitate care valorifică în regim economic potenţialul turistic antropic în dezvoltarea durabila. Este un sector pluridisciplinar deoarece antrenează mai multe activităţi din domeniul economic, cultural, sportiv, social, cu un rol important în schimburile interumane.

Pe plan social, turismul reprezintă un instrument activ de instruire, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie, având un rol semnificativ în utilizarea timpului liber al oamenilor.

În acest context, turismul românesc ar trebui să reprezinte o importantă ramură a economiei naţionale datorită potenţialului turistic de care dispune ţara noastră. Pe teritoriul ei se regăsesc unele dintre cele mai diverse forme de relief, armonios îmbinate, cu floră şi faună bogată, cu numeroase monumente istorice, de artă şi arhitectură, cu o climă ce permite practicarea turismului în tot timpul anului. Înzestrată cu toate aceste elemente, România poate satisface prin turismul montan, balnear, religios, litoral, de agrement şi cultural cerinţele unor segmente largi de călători de pretutindeni. Însă, statisticile turistice plasează România printre ultimele ţări din Europa Centrală şi de Est potrivit unui studiu al Societăţii Academice Române. Specialiştii în domeniu apreciază că potenţialul turistic românesc nu este suficient promovat, iar privatizarea întârziată în acest sector a încetinit evoluţia turismului comparativ cu statele vecine. În acest context, în următorii ani, turismului românesc i se acordă mari şanse de expansiune pe plan intern şi internaţional. Se preconizează creşterea veniturilor în valută din turism, creşterea numărului de turişti străini, prezenţa în România a cca 14 lanţuri hoteliere, creşterea investiţiilor anuale în noi unităţi de cazare şi alimentaţie şi creşterea numărului de angajaţi din turism.

Printre judeţele ce se bucură de un patrimoniu turistic de excepţie se numără şi Vâlcea care beneficiază de mari posibilităţi de dezvoltare. Acest fapt a condus la crearea unei importante baze de cazare, servire şi tratament în staţiunile de pe Valea Oltului. Astfel, din punctul de vedere al capacităţii de cazare, judeţul ocupă locul doi pe ţară (după judeţul Constanţa), oferta turistică cuprinzând peste 11.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile, pensiuni rurale şi urbane.

Formele de turism practicate în Vâlcea sunt diverse, precum: turismul balnear, agroturismul, turismul religios, cultural, montan, sporturi extreme etc. Din cauza lipsei promovării şi dotărilor cu echipamente turistice de calitate, turismul montan are o pondere redusă în raport cu potenţialul existent.

România se află printre ţările cu cele mai mari resurse de ape minerale şi termale din Europa ce au efecte terapeutice miraculoase, o mare parte dintre acestea aflându-se pe suprafaţa judeţului Vâlcea. Astfel, principala atracţie o reprezintă staţiunile balneo-climaterice vestite pentru apele termale şi peisajele inedite.

În urma unor studii efectuate asupra posibilităţilor de dezvoltare turistică a staţiunilor româneşti, specialiştii apreciază că, în următorii ani, Valea Oltului va lua locul Văii Prahovei, devenind noul pol investiţional.

Pornind de la toate aceste afirmaţii, lucrarea de faţă îşi propune să analizeze potenţialul turistic prezent şi de perspectivă al judeţului Vâlcea, să evidenţieze rolul şi importanţa staţiunilor balneo-climaterice în turismul românesc şi să preconizeze direcţiile de dezvoltare a turismului în zonă. De asemenea, pe baza acestora, se urmăreşte găsirea unor soluţii de valorificare şi elaborare a unor strategii de promovare turistică a staţiunii balneo-climaterice Călimăneşti-Căciulata, determinarea gradului său de atractivitate, aceasta reprezentând una dintre locaţiile cele mai căutate atât la nivel naţional cât şi internaţional pentru paleta largă de afecţiuni ce pot fi tratate, dar şi pentru istoria şi resursele sale deosebite.

Etimologic cuvântul rural provine din latinescul rurs, ruris şi semnifică cultură, câmpuri, teritoriu ocupat, locuit, amenajat şi muncit de om. În sensul cel mai larg al noţiunii, rural defineşte câmpurile ( ţara ), ţăranii şi în general toate teritoriile şi activităţile neurbane. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române dă adjectivului rural sensul de : sătesc , referitor la sat.

Ruralul este mai mult decât o ‘’stare de spirit ‘’, el evocă o parte a spaţiului terestru unde predomină pădurile, câmpurile, culturile, spaţiile verzi. El mai evocă de asemenea, o formă de ocupare a acestui spaţiu şi un tip de societate, predominant agricolă.

Spaţiul rural – este expresia efortului îndelungat al omului pentru a pune în serviciul său componentele fizico-geografice ale spaţiului, ale naturii. Este un spaţiu pe care omul l-a modelat de-a lungul timpului, în funcţie de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa şi l-a umplut cu creaţiile sale de natură antropică, fiind deci, o adevărată “capodoperă rustică “ a omului.

Ruralul are capacitatea de a conserva şi reconstrui cadrul natural, ca urmare a unei presiuni antropice mai reduse, asociată cu tipul exploatării economice şi nivelul general de dezvoltare al forţelor de producţie. Cîmpurile extinse de culturi, absenţa căilor principale de comunicaţie, prezenţa insulară a cadrului construit de dimensiuni mai mici şi aturmelor de animale, trădează fără tăgadă prezenţa ruralului.

Spaţiul rural, în sensul banal, dar real al termenului, a apărut pe suprafaţa pământului o dată cu sedentarizarea omului şi apariţia primelor locuinţe şi a primelor amenajări ăşi în primul rând în vederea realizării unor producţii agricole (în primul rând). În timp istoric, între societăţile rurale şi pământul luat în exploatare s-au creat o serie de relaţii durabile, întărite prin tradiţii, obiceiuri şi interese, exprimate în peisaj prin diferite tipuri de spaţii rurale.

Preview document

Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 1
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 2
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 3
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 4
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 5
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 6
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 7
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 8
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 9
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 10
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 11
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 12
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 13
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 14
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 15
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 16
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 17
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 18
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 19
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 20
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 21
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 22
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 23
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 24
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 25
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 26
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 27
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 28
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 29
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 30
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 31
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 32
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 33
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 34
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 35
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 36
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 37
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 38
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 39
Turismul rural în Județul Suceva - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • Turismul Rural in Judetul Suceva.doc

Alții au mai descărcat și

Regiunea turistică Bucovina

INTRODUCERE Intr-o eră caracterizată printr-un ritm accelerat de dezvoltare, turismul nu poate face excepţie, devenind un punct central în jurul...

Strategia turistică a Județului Sibiu

INTRODUCERE Turismul este “cartea de vizită” cea mai convigătoare, (guvernată de principiul Apostolului Toma “să pipăi cu mâna mea, să văd cu...

Promovarea Turismului prin Construirea Imaginii Locale în Județul Botoșani

Cap.I Introducere 1.1. Aşezare geografică şi limite Judetul Botosani este cuprins între Siret şi Prut cu o suprafaţă de 4.986 km2 (2,1% din...

Potențialul Turistic al Județului Suceava

Argument Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenţa tot mai activă în viaţa economică şi socială, cu o...

Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Județului Suceava

CAPITOLUL 1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI 1.1. Scurt istoric Situat intr-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central si...

Studiul Privind Posibilitatile de Dezvoltare a Agroturismului in Zona Gura Raului

Draga calatorule, Daca doresti sa vezi biserici de lemn si tarani în costume traditionale, Daca doresti sa visezi cu ochii deschisi într-o padure...

Program de Valorificare Superioară a Potențialului Turistic al Stațiunii Vatra Dornei

INTRODUCERE „Un călător înţelept niciodată nu îşi depreciază propria ţară.” (Carlo Goldoni, dramaturg italian) Pentru foarte multe ţări,...

Analiza Potențialului Turistic în Localitatea Poiana Sărată

INTRODUCERE Spaţiul rural românesc posedă o întredeschidere genetică certă şi viguroasă, care justifică dezvoltarea şi promovarea turismului...

Te-ar putea interesa și

Mecanisme de implementare a programului operațional regional

Introducere Prin aceastã lucrare, am urmãrit sã analizez o problemã de mare actualitate si anume cea a instrumentelor de implementare a...

Studiu de Fezabilitate - SC Eden SRL

I. Părțile scrise 1. Date generale 1.1 Denumirea/Numele solicitantului și date de identificare ale acestuia S.C. EDEN S.R.L. cu sediul social în...

Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a unei Pensiuni Agroturistice

1. Descrierea solicitantului Denumirea/Numele solicitantului: HORODNIC LIVIU– ASOCIATIE FAMILIALA Obiectul de activitate Principalul obiect de...

Județul Suceava - comuna turistică Sucevița

Capitolul I. Prezentarea generala a judetului Suceava 1.1. Introducere Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas, în orice perioadă...

Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Județului Suceava

CAPITOLUL 1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI 1.1. Scurt istoric Situat intr-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central si...

Potențialul turistic al Bucovinei

Introducere: Turismul este un fenomen socio-economic, puternic ancorat în aproape toate sectoarele economiei, pe plan mondial industria turistică...

Politica rurală a Județului Suceava

INTRODUCERE Conform Constituţiei, teritoriul Romaniei (de 238.391 km2 ) este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În...

Turismul - Factor de Dezvoltare Rurală în Zona Suceava

INTRODUCERE Putem afirma, fără a greşii, că apariţia călătorilor turistice s-a produs în antichitate, iar activităţile turistice în spaţiul rural...

Ai nevoie de altceva?