Valea Prahovei

Memoriu justificativ

Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având implicaţii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural şi natural.

Zona Valea Prahovei reprezintă un important centru turistic, fiind una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din ţara noastră. Acest fapt se datorează în primul rând resurselor naturale şi antropice, dar şi accesibilităţii zonei. Pe Valea Prahovei întâlnim staţiuni ce funcţionează în tot timpul anului, ceea ce sporeşte rolul turismului în economie.

Deşi potenţialul turistic, natural şi antropic, al zonei este extrem de valoros, în foarte puţine locuri este exploatat la maximum.

Oricum, daca stam sa judecam dupa frumusetea locurilor, e clar ca in trecut zona Valea Prahovei nu a putut decat sa fie o zona mirifica care te invita sa o descoperi.

Aparut timid chiar la sfarsitul veacului trecut, dar luand amploare dupa primul razboi mondial, turismul s-a manifestat mai intai prin drumetii in masivele muntoase cu peisaj deosebit, intre care Bucegii, Postavaru si Piatra Mare ocupau un loc de frunte. Actiunile de adevarat pionierat intreprinse de primele asociatii turistice, ca marcarea potecilor, constructia cabanelor, editarea hartilor turistice si aparitia unei literaturi de popularizare a frumusetilor regiunii au stat la infiriparii turismului si a dezvoltarii lui. In scurta vreme drumetia de munte a fost completata cu turismul rutier si datorita unor recente dotari (hoteluri, restaurante, mijloace de transport pe cablu) turismul, ca modalitate de cunoastere a istoriei si culturii romanesti, a frumusetilor patriei, a capatat un caracter de masa.

Valea Prahovei, initial simpla artera de patrundere in frumoasele masive de la obarsia ei, constituie astazi un obiectiv turistic in sine, oferind, in afara de peisajul fermecator, nenumarate locuri de agrement, muzee, case memoriale, monumente istorice, de arhitectura si arta reprezentative pentru trecutul si prezentul tarii noastre.

Desi cutreierata in lung si-n lat, desi intrata de mult in traditia turistica,Valea Prahovei, cu pitorescul ei si cu istoria ei seculara, atrage in mrejele sale noi si noi generatii de turisti. Si orice noua xcursie pe Valea Prahovei smulge calatorului mereu aceeasi promisiune:”Voi mai veni pe aici!”.

Capitolul I

Asezare geografica

Valea Prahovei este asezata în partea de sud est a Romaniei, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei. Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatie este de 868.000 locuitori-densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara.

Valea Prahovei adunandu-si apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Garbova, facandu-si loc catre sud si lasand în urma, între localitatile Predeal (judetul Brasov) si Campina, unul dintre cele mai fermecatoare defilee din Romania. Versantul rasaritean al Bucegilor, abrupt si stancos, cu o diferenta de nivel de pana la 1.000 m fata de Valea Prahovei, formeaza un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei vai. În acest grandios spectacol al naturii se desfasoara o salba de statiuni pitoresti: Predeal (jud. Brasov), Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia). Atmosfera calda, relaxanta, maretia muntilor, bazele de agrement si unitatile de cazare deosebit de complexe si moderne sunt atu-uri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turisti.

Masivul Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatiilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Carpatii Meridionali si grupa Bucegiilor, au fost inaltati cu 1000m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului Masivul Bucegi sunt situati in estul Carpatiilor Meridionali, cuprinzand intre Dambovita si Prahova: Muntii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Caiului (2239m) si culoarul Rucar-Bran. In Muntii Bucegi apar forme structurale: Sfinxul, Babele si abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei.

Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Varful Omu, iar pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaoase a dus la aparitia unor chei. Culoarul Rucar-Braneste o zona larga (la 1000-1200m) intre Bucegi si Piatra Craiului umanizata cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov.

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-geografice.

Capitolul II

Istoric

Valea Prahovei isi are punctul de origine sub Piatra Mare, formand intre Predeal si Campina unul dintre cele mai impresionante defile din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei de peste 1000 m.

Drumul Vaii Prahova a fost mentionat pentru prima oara intr-un act datand din anul 1358, prin care regele Ungariei Ludovic, permite negustorilor din Brasov libera trecere "Intre Buzau si Prahova, adeca de la varsarea Ialomitei pana la varsarea Siretului in Dunare".

Dar nimic nu ne indreptateste sa credem ca negustorii ar fi ales drumul peste culmea Predealului, care secole de-a randul n-a fost decat o poteca naturala. De aceea pare hazardata afirmatia facuta de Marele Dictionar Geografic al Romaniei-Bucuresti,1898 ca armata ardeleneasca condusa de voievodul Nicolae impotriva lui Vladislav Basarab ar fi intrat in Tara Romaneasca-Muntenia pe la Predeal intre anii 1360 si 1372.