Valorificarea Potențialului Turistic a Județului Brașov

1. Localizare geografică şi caracterizarea zonei.

1.1. Localizare geografică.

Braşov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc. Situat în partea centrală a ţării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului Carpatic şi deţinând 2,3% din suprafaţa ţării judeţul Braşov se învecinează cu opt judeţe: jud. Mureş şi Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzău la sud-est, jud. Prahova, Dâmboviţa şi Argeş la sud şi jud. Sibiu la vest.

Municipiul Braşov (reşedinţa judeţului) este situat la 25o30' longitudine estică şi 45o45' latitudine nordică, în Depresiunea Braşovului la o altitudine medie de 625 m.

Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², cu o densitate a populaţiei de 111,2 loc./km², peste media pe ţară de 90 loc./km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţară la acest indicator. El cuprinde 4 municipii, 6 oraşe, 48 de comune si 150 de sate.

Prin poziţia geografică de excelenţă, protejat de arcul Carpaţilor, judeţul Braşov este inima turistică a României, înglobând un număr impresionant de peisaje naturale, având totodată o bogată şi vastă tradiţie, cultură şi istorie.

1.2. Caracterizarea zonei.

Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul naţional DN1; are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toată ţara. Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:  drumuri naţionale (DN 1 Oradea - Bucureşti, DN 1A Braşov - Ploieşti, DN 10 Braşov - Buzău, DN 11 Braşov - Oneşti, DN 73 Braşov - Piteşti),  şosele internaţionale (E60 Hamburg – Constanţa, E68 Szeged (Seghedin) – Braşov). Reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt drumuri naţionale.

Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţii (tronsoane): Braşov – Gheorgheni, Braşov – Oradea, Braşov – Teiuş, Braşov – Întorsura Buzăului, Braşov – Zărneşti şi Braşov – Bucureşti.

Aşadar, poziţionarea geografică a judeţului Braşov, în centrul ţării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară şi rutieră bună care asigura legatură cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentala, face că aici să ajungă anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Populaţia înregistrată la 1 iulie 2008, a fost de 596.642 de locuitori, dintre care 440.701 este stabilită în mediul urban şi 155.941 în mediul rural. În municipiul Braşov locuiesc 278.718 de persoane conform anuarului statistic 2008.

Diversitatea populaţiei este determinată istoric, iar conform recensământului din 2002, 90,66% sunt români, 8,54% maghiari, 0,60% germani (saşi), 0,26% rromi şi 0,31% alte naţionalităţi.

Judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu populaţie tânără, lucru dovedit prin faptul că 66,1% din populaţie este reprezentată de persoane cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani, 21,2% au vârsta între 0-19 ani şi doar 12,67% din totalul de persoane au peste 65 de ani.

Anul 2008 a demarat cu un număr de 12.603 de braşoveni care nu aveau loc de muncă, rata şomajului fiind de 5,1%.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar în anul 2007 era pe total de economie de 984 RON/salariat, ocupând locul 16 în economia naţională, iar pe activităţi ale economiei naţionale cea mai mare valoare a fost atinsă în ramura intermedierilor financiare (2.305 RON/salariat) şi cea mai mică în domeniul hotelurilor şi restaurantelor (617 RON/salariat). Câştigul salarial nominal mediu brut tot în anul 2007 era de 1320 RON/salariat, ocupând locul 15 în econimia naţională.

Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale, conform anuarului statistic din 2007, reflectă un număr de 31,6 mii de persoane în agricultură, vânătoare şi silvicultură; 65,7 mii în industrie; 19,8 mii în construcţii; 41 mii în comerţ; 8,1 mii în hoteluri şi restaurante; 2,6 mii în intermedieri financiare; 13,5 mii în tranzacţii imobiliare; 17,7 mii în învăţământ; 9,6mii în sănătate şi într-un număr mai mic în celălalte activităţi ale economiei naţionale.

Economia judeţului Braşov este complexă. Ea se bazează pe servicii, construcţii şi industrie uşoară, dar are cu un pronunţat caracter industrial. Indicele producţiei industriale, înregistrat în 2007, este 116,9 (anul 2006=100). Indicele numărului mediu de salariaţi din industrie este 98,9, iar indicele productivităţii muncii în industrie este 112, 9 (anul 2006=100).

Numărul agenţilor economici înregistraţi în 2007 este de 19.143, din care 70,7% societăţi comerciale, 26% asociaţii familiale şi 3,3% persoane independente.

Produsul intern brut a crescut de-a lungul anilor. Faţă de anul 2003 cand PIB-ul atingea valoarea de 6.767,1 mil lei, în 2006 acesta a ajuns la 11.261,3 mil lei (aproape s-a dublat).

Conform anuarului statistic din 2007, execuţia bugetelor locale arată că totalul veniturilor încasate este de 1.114,8 mil. RON, iar cheltuielile totale au atins valoarea de 1.018,2 mil. lei.

În perioada 1994-2007 comerţul exterior al judeţului Braşov a înregistrat un trend crescător, volumul exportului judeţului Braşov crescând cu 972,93% faţă de anul 1994. În anul 2007 balanţa comercială înregistra un deficit de 430.608 mii Euro, în timp ce în 1994 soldul balanţei era pozitiv, înregistrând un excedent de 9.270 mii Euro. Între produsele exportate se numără grupa mijloacelor de transport (30,54%), urmată de maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de produs sunetul şi imaginile, metale comune si articole din acestea, produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele, materii textile şi articole din acestea, încălţăminte, materiale plastice, cauciuc şi.a.m.d. Între produsele importante se regăsesc tot maşini, aparate şi echipamente electrice (28,16%), mijloace de transport, metale comune, produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe, materiale plastice, cauciuc, produse din lemn, materii textile. În condiţiile date, rezultă că doar o încurajare a investiţiei străine şi implicit a exporturilor mai pot echilibra soldul balanţei comerciale.

Investiţiile nete totale înregistrare în anul 2007 au fost de 2.884 mil. lei, din care în formă de proprietate majoritară de stat – 152 mil. lei şi în formă de proprietate majoritor privată – 2.732 mil. ţei. Învestiţiile brute totale au fost de 6.397 mil. lei, din care 195 mil. lei în mediul de stat şi 6.202 mil. lei în mediul privat.