Valorificarea potențialului turistic al județului Alba

1. Localizare si caracterizare

Localizare

Municipiul Alba Iulia este situat în vestul Depresiunii Transilvania, între cursul mijlociu al râului Mureş, Munţii Metalici şi Munţii Trascăului. Este străbătut de cursul inferior al râului Ampoi.

S-a dezvoltat în jurul cetăţii Alba Carolina, în partea dreaptă a cursului râului Mureş. Are o lungime de aproximativ 8-10km (N-S) şi o lăţime de 2-5km (E-V).

Suprafaţa este de 103,65 km².

Coordonatele centrului sunt 46°04'23"N 23°34'48"E. Elevaţia centrului este de 222 m altitudine.

Judeţul Alba are o suprafaţă de 6.242 km² şi se întinde atât în zona montană cât şi în cea de deal şi podiş.

Cai de acces si infrastructura

Localitatea Alba Iulia este străbătută de drumul naţional DN 1 (Bucureşti - Braşov - Alba Iulia - Cluj Napoca - Borş) ce se suprapune pe E81 (Sebeş - Alba Iulia - Turda). De aici porneşte DN 74 (Alba Iulia - Zlatna - Brad).

Oraşul nu este nod feroviar, calea ferată dintre Alba Iulia şi Zlatna a fost desfiinţată în 2006. În prezent, în gară opresc aproximativ 45 de trenuri.

Potrivit anuarului statistic din anul 2004, caile ferate in exploatare au o lungime de 237 km, drumurile publice de 2598 km, din care drumuri nationale 419 km, iar drumuri judetene si comunale, 2179 km. Suprafata spatiilor verzi numara 251 ha in acelasi an.

Nivel de dezvoltare economico-sociala

În Alba Iulia există aproximativ 4.000 de firme. Industriile cele mai reprezentative sunt: porţelan, prelucrari textile, alimentaţie, turnătorie şi turism.

Astfel, Apulum SA este cea mai reprezentativă pentru produsele din portelan. Incov SA produce covoare persane. Tot în Alba Iulia îşi are sediul Albalact, renumită în toată ţara pentru produsele lactate. Altele ar mai fi itreprinderea mecanica Saturn SA ce efectuează piese din fontă, fabrica de pantofi Ardeleana SA, Resial SA de produse refractare, Uteps SA.

Deoarece se află într-o zonă viticolă, a Târnavelor, Alba Iulia este renumită prin şampania care-i poartă numele şi alte produse alcoolice fabricate de societatea Vinalcool.

Turismul este destul de dezvoltat, cea mai importantă atracţie turistică din oraş fiind Cetatea Alba Carolina. Aceasta este mereu vizitată de turişti străini, iar în viitor va fi inclusă în programele europene de turism.

Localităţile din mediul montan sunt frecventate de turişti. Astfel, staţiunea de ski, Arieşeni este cea mai reprezentativă pentru Munţii Apuseni.

Din punct de vedere administrativ, Alba are rang de capitală a judeţului. Are în subordine administrativă localităţile Bărăbanţ, Miceşti, Oarda şi Pâclişa.

Resedinta de judet se afla in orasul Alba Iulia (aprox. 73.000 loc). Ca municipalitati putem mentiona Blajul si Aiudul iar ca orase Abrud, Campeni, Ocna Mures, Sebes, Cugir si Zlatna.

În urma recensământului din 2002, în Alba Iulia exista o populaţie de 66.369 persoane, din care 31.656 de sex masculin şi 34713 de sex feminin. În comparaţie cu anul 1992, când existau 71.168, populaţia se află într-o scădere de 6,7%.

Urmarind evolutia ratei somajului, se poate observa o scadere intre anii 2001 si 2005.

Anii Someri inregistrati la Agentiile pt ocuparea fortei de munca (nr pers) Rata somajului

(%)

2001 19918 10.4

2002 21480 10.8

2003 17248 9.2

2004 18597 10.0

2005 15264 8.3

PIB mil RON preturi curente

Anii PIB jud. Alba PIB Romania Ponderea PIB jud. Alba in PIB total (%)

2001 1793.1 116768.7 1.535

2002 2276.7 151475.1 1.503

2003 3374.9 197564.8 1.708

2004 4288.0 246468.8 1.739

2005 5178.2 283234.7 1.828

2. Prezentarea potentialului turistic

Atractii naturale

Munţi

Muntele Găina (de 1.484 m), parţial pe teritoriul judeţului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul său având loc marea sărbătoare folclorică „Târgul de fete”, în fiecare an la 20 iulie. Munţii Bihor (cu vf. Curcubăta, de 1.849 m), cel mai înalt din Munţii Apuseni, (la 4 - 5 ore de Arieşeni). Alţi munţi: Muntele Mare, Munţii Trascăului, Munţii Şureanu (cu vf. lui Pătru de 2.130 m).

Peşteri

Complexul carstic Scărişoara din Munţii Bihorului, (la 2 - 3 ore de Gârda de Sus), cea mai mare peşteră cu gheaţă din România şi printre puţinele din lume şi unicat în sud-vestul Europei situată la această altitudine. Gheţarul are 18 - 20 m grosime şi un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodată, deşi are aproximativ 3.000 de ani). „Huda lui Papara”, la 2 ore de Sălciua, una din cele mai interesante peşteri din Munţii Apuseni- Trascăului ce se desfăşoară de-a lungul a 2.000 m pe lângă un pârâu subteran, cu lacuri şi cascade, săli spaţioase şi sectoare înguste de mare spectaculozitate. Alte peşteri: Gheţarul de la Vârtop, lângă Arieşeni, la 1.300 m altitudine, Gheţarul de la Zgurăşti, Pojarul Poliţei.