Valorificarea potențialului turistic al județului Bihor

Cap 1. Localizarea si caracterizarea zonei

- Localizare:

Judeţul Bihor este un judeţ transilvănean situat în nord-vestul României. Reşedinţa de judeţ se află la Oradea (pop. 260.964 în zona metropolitană).

Judetul Bihor are o suprafata de 7.544 km2, numara 624.972 locuitori, ocupând locul 6 în functie de suprafata si locul 13 dupa numarul locuitorilor, între cele 41 judete ale României. O treime din bihoreni locuiesc în Municipiul Oradea

- Dezvoltare economico – sociala:

Economia judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. În producţia industrială, concentrată îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uşoare (blănărie, încălţăminte şi confecţii), alimentară, urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia neferoasă - inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria materialelor de construcţii şi a sticlei, in special in zona Alesd.

Agricultura - intensivă şi multilaterală - deţine un rol important în economia judeţului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor, judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producţia acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful.

Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu

Dezvoltarea economica a dus la cresterea populatiei ocupate in ultimii ani, aceasta fiind la inceputul anului 2005 de 157310 persoane, dintre care in domeniul serviciilor erau angajate 74620 persoane. Numarul total al somerilor in aceeasi perioada a fost de 6293 persoane, ceea ce a reprezentat o rata a somajului de 2,2%. Castigul salarial mediu brut a fost in luna ianuarie de 8148607 lei/persoana.

Cap 2.Prezentarea potenţialului turistic al zonei Bihor

- 2.1.Potenţialul turistic natural

- 2.1.1. Relieful

Relieful este dispus în trei trepte: culmi înalte din masivele Bihor și Vlădeasa (cu vârful Cucurbăta de 1849 m și Buteasa 1790 m), lanţurile muntoase și dealurile mai joase ale masivelor Codru Moma, Pădurea Craiului și Plopiș, cu altitudini cuprinse între 500-900 m și câmpia Tisei.

- 2.1.2. Clima

Este temperat continentala moderata, in acest judet resimtindu-se circulatia maselor de aer vestice.

Temperatura (de la 10,5C° in campii si de 2-4C° pe munti) si precipitatiile (de la 700 mm in campie la 1400 mm pe cele mai inalte culmi), oscileaza in functie de unitatile de relief.

- 2.1.3.Hidrografie

Reţeaua hidrografică cuprinde râuri, lacuri naturale și artificiale, cele mai importante fiind: râul Crișul Repede cu o lungime de 101 km pe teritoriul judeţului, râul Crișul Negru -136 km și Barcăul – 68 km, lacul natural Tăul Mare, amenajările lacustre piscicole din zona Inand – Tămașda, lacul de acumulare Leșu de pe Valea Iadului și amenajările hidrografice de pe râul Crișul Repede. Resursele de apă de suprafaţă în bazinul Crișurilor sunt de 397 milioane mc/an.

- 2.1.4. Vegetaţie

Este reprezentata de silvostepa in zona de campie (pajisti in alternanta cu palcuri de stejar), in cea mai mare parte ocupata in prezent de culturi agricole, pajisti secundare, plantatii de salcam; zona padurilor de foioase, alcatuita din paduri de cer cu carpen si cer cu stejar si gorun, in alternanta cu pajisti secundare si culturi agricole; etajul padurilor de foioase (pana la 1000 m), reprezentat de paduri de stejar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag

u carpen, de fag, de fag cu molid; etajul coniferelor (1000-1700 m), alcatuit din paduri de molid. Vegetatia intrazonala si azonala e reprezentata de vegetatia de lunca (zavoaie de plop, salcie si pajisti), vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri.

- 2.1.5. Faunã

In silvostepa se remarca rozatoarele, iar padurile sunt populate cu caprior, cerb, mistret, urs, veverita,ras, jder, fazan etc. Apele de munte reprezinta domeniul pastravului, in apele de deal sunt specifici lipanul, cleanul si scobarul iar in cele de ses, crapul si bibanul.

- 2.1.6.Rezervaţii naturale

- Cetăţile Ponorului, un grandiose fenomen carstic cu trei avene şi un curs de apă subteran; Reprezinta o rezervatie naturala complexa ce se intinde pe o suprafata de 93,3 ha.

- Cetatea Rădesei şi Izvorul Someşului Cald - sistem de peteri laminate prin avenele din tavan;

- Valea Galbenei cu Izbucul Galbenei -chei sălbatice cu cascade şi marmite spectaculare;

- Săritoarea Bohodei - una dintre cele mai înalte cascade din Europa;

- Pietrele Boghii - abrupt calcaros cu o largă deschidere panoramică spre Depresiunea Beiuşului;

- Defileul Crişului Repede -regiune carstică cu peşteri şi vegetaţie de origine mediteraneană;

- Lacul cu nuferi (Nymphaea Lotus var. Thermalis) din Băile 1 Mai izvoarele pârâului cu apă termală Peţa).

Judeţul Bihor deţine 61 de rezervaţii naturale de importanţă naţională şi rezervaţia naturală Parcul Natural al Munţilor Apuseni, fiind al doilea judeţ din ţară ca şi capital al ariilor naturale protejate.

- 2.2.Potenţialul turistic antropic

- 2.2.1.Mânastirii şi biserici

Biserica romano-catolica

Ridicata intre 1750-1780, a fost construita dupa proiectele unor arhitecti italieni.

Biserica romano-catolica

Biserica poarta hramul "Sfanta Maria" si are fatadele construite in stil baroc (cea mai mare biserica in stil baroc din Romania).

Biserica ortodoxa "cu luna"

A fost construita intre anii 1784-1790, in stil baroc cu influente neoclasice. In prezent este "Catedrala Episcopiei Ortodoxe de la Oradea", avand un turn-clopotnita inalt de 55 m;Â Lacasuri de cult mai importante sunt: biserica "Sfantul Ladislau" (Oradea), biserica romano-catolica "Sfanta Treime" din Beius, biserica din lemn de la Rieni etc.

- 2.2.2.Castele şi palate

Cetatea Oradei (1114 - 1131) a cunoscut diferite etape de cadere si reconstruire.

Cetatea Biharea Se spune despre aceasta cetate ca ar fi fost sediul voievodului Menumorut, care la sfarsitul secolului al X-lea, in urma unui asediu maghiar, a rezistat in aceasta cetate timp de 13 zile. S-au mai descoperit ruinele cetatii Piatra Soimului de la Alesd sau cele ale Cetatii Pomezeu de langa Beius (secolul XIII).